Recapitulare săptămânală: ZdG s-a infiltrat în armata digitală a lui Șor + alte noutăți
5 septembrie, 2025
ZdG s-a infiltrat în armata digitală a lui Șor
Cu puțin timp înainte de alegerile prezidențiale din octombrie trecut și referendumul privind integrarea în Uniunea Europeană, Ziarul de Gardă a publicat două anchete explozive. În acestea, jurnalistele Măriuța Nistor și Natalia Zaharescu s-au infiltrat sub acoperire în calitate de „activiste” ale Partidului Șor și au dezvăluit protestele plătite, plățile ilegale și campaniile de dezinformare extrem de bine coordonate care alimentează războiul hibrid al Kremlinului împotriva Republicii Moldova. Ancheta, intitulată „În slujba Moscovei”, le-a adus ambelor jurnaliste Premiul European pentru Presă, la categoria Jurnalism de Investigație.
Se pare însă că investigația nu s-a încheiat odată cu dezvăluirea identității lor și solicitarea de comentarii din partea agenților lui Șor. După publicarea anchetei, echipa lui Șor a omis, în mod surprinzător, să șteargă identitatea falsă a Nataliei Zaharescu – Irina Zahar – din baza lor de date. Astfel, la patru zile după alegeri, aceasta a primit un apel telefonic în care i se mulțumea pentru munca depusă și pentru faptul că este „parte din echipă”. A fost apoi invitată să se alăture unei noi echipe de dezinformare pe rețelele sociale care se forma în acel moment.
Astăzi, Ziarul de Gardă a publicat rezultatele acestei noi investigații sub acoperire, intitulată „Armata Digitală a Kremlinului”. La fel ca și celelalte, merită citită în întregime.
După ce a acceptat să se alăture noii echipe, „Irina Zahar” a fost adăugată într-un grup de Telegram și a început imediat un program intensiv de instruire pentru rețelele sociale. „Activiștii digitali”, în număr de aproximativ 50 la început, primeau videoclipuri de instruire pe parcursul zilei și participau, seara, la apeluri telefonice cu instructoarea Asea Albertovna sau cu „curatorul” lor, care se prezenta drept „Adam”.
Asea Albertovna le-a spus că fac parte dintr-un nou proiect-pilot care urma să ducă comunicarea lor la un nou nivel, pe care l-a numit explicit „război informațional”. Explicând care sunt obiectivele lor, ea a declarat următoarele:
„Atenția publicului poate fi captată pe două căi. Prima sunt banii, a doua este frica. Noi jucăm pe seama unor temeri ale oamenilor. Și noi putem să ne folosim de asta în cadrul instruirii noastre și a promovării pe rețelele sociale, ca să capturăm acest public. Să-l «capturăm» nu-i chiar frumos spus, dar să-l cucerim. Acest public este cel mai interesat de conținutul nostru, anume prin această tactică. Adică, să manipulăm cu… iarăși, nu-i chiar frumos spus, dar să le arătăm care sunt îngrijorările lor și să-i aducem la discuții importante”.
Ea a menționat în mod specific că ținta principală erau persoanele în vârstă. Instruirile au continuat timp de trei luni, timp în care participanții au învățat cum să-și ascundă identitatea, să manipuleze algoritmii rețelelor sociale și să camufleze mesajele politice în conținuturi culturale. Grupurile erau organizate pe raioane, fiecare în alt canal de Telegram, dar li s-a spus că toate mesajele vor veni „de sus în jos”.
La mijlocul lunii decembrie, după o scurtă pauză inexplicabilă în activitate, curatorii au revenit și au adus încă 500 de persoane pentru a fi instruite. Accentul s-a mutat atunci de pe Telegram pe TikTok, iar rețeaua a început să exerseze crearea unor „flashmob-uri” digitale cu conținut politic subliminal – eforturi care au dus la sute de mii de vizualizări.
La un moment dat, „Adam” le-a explicat că proiectul-pilot urmărește să creeze un fel de „fermă de boți”, dar: „Nu boți propriu-ziși, ci o echipă personalizată și conștientă.” Un fel de fermă de boți umani. În acel moment, „Irina Zahar” a fost invitată într-o echipă mai exclusivistă, numită „InfoLeader”, unde li s-au promis plăți. „Adam” a afirmat:
„Se plătește, vă spun eu, se plătește direct de la Moscova. Nu se plătește de la bloc [Pobeda / Șor], se plătește de la Moscova.”
El a explicat că nu făcea parte din blocul Pobeda al lui Șor, ci era un fel de contractor extern. Asta însemna că avea libertatea de a recruta din afara structurii, cu condiția ca persoanele să fie verificate1 și ca echipa să-și atingă indicatorii.
„Irina Zahar” a fost deconspirată în momentul în care a fost introdusă în sistemul de plată. I s-au cerut actele de identitate și datele bancare de la PSB, pe care le-a furnizat, folosind identitatea falsă anterioară. În cele din urmă, „Adam” și-a dat seama cine este cu adevărat și au scos-o din toate canalele și au șters toate mesajele cu ea.
Ce mesaje promovau?
La un moment dat, „Adam” le-a explicat „activiștilor” ideologia din spatele activității lor:
„Nu știu dacă priviți știrile, dacă le urmăriți, dar în prezent are loc o confruntare dură între globaliști și reprezentanții «realpolitik». Respectiv, Trump, care a venit acum la putere, reprezintă «realpolitik», iar ăștia – Sandu, Zelenski etc., sunt reprezentații democraților, ai globaliștilor, cei care aveau aceste proiecte de democratizare a puterii prin proiecte prin care doar spălau bani. Trăim vremuri foarte vesele, restructurări. Și noi promovăm agenda «realpolitik», iar nouă ni se opun tot felul de globaliști care au fost subordonați USAID, respectiv, vom încerca să ripostăm.”
Mesajele erau dictate centralizat și uneori fără avertisment. Echipa lui Șor îi direcționa spre subiecte precum alegeri locale (unde candidați ai săi participau la funcții de primari), sau alte teme de actualitate. Li se furniza constant conținut de propagat cu teme anti-Maia Sandu, anti-UE și anti-USAID. Rețeaua promova și ideea că revenirea lui Trump ar însemna prăbușirea guvernului de la Chișinău, precum și alte narațiuni pro-Trump.
În timpul alegerilor din România, li s-a cerut să susțină candidatura lui Călin Georgescu. Într-un alt caz, li s-a cerut să atace administrația Primăriei Chișinău, și implicit pe primarul Ion Ceban. Aceasta a stârnit o mică revoltă în rândul „activiștilor”, iar „Adam” a fost nevoit să-i calmeze, spunându-le, în esență, să execute ordinele. A fost singura postare în care a fost menționat Ion Ceban, în orice context.
ZdG a sugerat că urmează și alte dezvăluiri. Vom reveni cu actualizări.
Alte știri despre Șor și războiul hibrid
Agora raportează apariția unor push-polls (sondaje false) ca tactică de dezinformare. Acestea presupun apeluri către alegători, în care apelanții se dau drept operatori de sondaje, dar scopul real este influențarea opiniei cu întrebări tendențioase. Un exemplu: „având în vedere creșterea de 350% a prețului la gaz în ultimii 5 ani… ce părere aveți despre performanțele economice ale actualei guvernări?”. Aceste pseudo-sondaje contribuie la erodarea încrederii în sondajele reale – o problemă tot mai mare în contextul alegerilor.
Poliția și procurorii au efectuat percheziții în masă în dosare de finanțare politică ilegală. Pe 2 septembrie au avut loc 60 de percheziții în sudul țării, iar pe 4 septembrie alte 40 în nord. Mai mulți suspecți au fost reținuți. Poliția nu a precizat cine era vizat, dar Irina Vlah a declarat că partidul ei, „Inima Moldovei”, a fost ținta și a acuzat partidul de guvernare că vrea „să ne sperie și să ne discrediteze”. Ulterior, a nuanțat afirmația, spunând că „majoritatea perchezițiilor nu au nicio legătură cu colegii noștri. Nici măcar nu știm cine au fost percheziționați în peste 50 de cazuri.” O purtătoare de cuvânt a Poliției a răspuns declarațiilor, afirmând: „Documentăm persoane implicate în corupție și finanțare ilegală a campaniilor. Dacă doamna Vlah este implicată în astfel de ilegalități, este problema ei.”
A apărut speculația că întreg Blocul Patriotic ar putea fi eliminat din alegeri, dacă partidul Irinei Vlah este implicat în infracțiuni financiare. Răspunsul scurt este „da”, dar Comisia Electorală Centrală (CEC) trebuie să aducă probe și să decidă eliminarea, conform legii electorale. Dacă s-ar întâmpla, partidul ar rămâne în cursă cât timp CEC-ul este atacat în instanță. Excluderea ar deveni definitivă doar dacă Curtea Supremă de Justiție le respinge apelul. Includerea Irinei Vlah și a lui Tarlev – ambii cu presupuse legături directe cu Șor – este o amenințare serioasă pentru Dodon și socialiști, în cazul în care acuzațiile se confirmă.
Unele canale de Telegram ale lui Șor au fost sparte. Canale afiliate cu Șor și blocul Pobeda au început să afișeze un mesaj coordonat și un link către un fișier care conținea documente interne ale rețelei Șor: liste de „activiști” și sumele pe care le-au primit. Nu este clar cine a fost în spatele atacului2.
Mesajul afișat era:
„Blocul Pobeda a fost spart și nu veți mai fi plătiți. Ilan Șor și Rusia încearcă să fure viitorul Moldovei. Datele voastre personale și activitățile voastre ilegale sunt publice. De acum sunteți pe cont propriu.”
Moldova sărbătorește Ziua Limbii Române
Pe 31 august, Republica Moldova a celebrat Ziua Limbii Române. Această sărbătoare marchează evenimentele din august 1989, când manifestațiile de masă au dus la declararea limbii „moldovenești” drept limbă de stat și la revenirea la alfabetul latin. Noțiunea de „limbă moldovenească” este o construcție sovietică, menită să divizeze vorbitorii de română aflați pe cele două maluri ale Prutului. După independență, s-a ajuns la un soi de compromis, limba fiind denumită „Limba Noastră” până în 2023, când statul a recunoscut oficial limba română ca limbă națională.
Pentru a marca evenimentul, peste 2.000 de oameni au participat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău la o Mare Dictare Națională în limba română. Președinta Maia Sandu și președintele României, Nicușor Dan, au fost prezenți la eveniment și s-au adresat mulțimii.
Președinta Sandu a vorbit despre importanța libertății câștigate în 1989, care le-a permis oamenilor să-și vorbească limba:
„Limba română este legătura noastră cu trecutul – cu scriitorii, cântăreții și dascălii care au luptat pentru ea, dar și cu viitorul, cu copiii care o vor folosi pentru a dezvolta știința, cultura și arta de mâine. Cuvintele au putere. Ele nu ne sunt date de la sine. Au fost vremuri când, doar rostind numele limbii române, riscai să fii ridiculizat sau persecutat. Astăzi putem vorbi liber – și trebuie să protejăm și să păstrăm acest drept fundamental pentru noi și pentru generațiile viitoare.”
La rândul său, președintele Nicușor Dan a lăudat exemplul pe care Moldova îl oferă Europei în lupta pentru democrație:
„Voi, în opinia mea, ați dat un exemplu pentru întreaga lume prin lupta pe care ați dus-o ani de zile, în ciuda tuturor presiunilor, pentru a păstra această limbă și această identitate. Și acum, cred, sunteți din nou un exemplu pentru Europa și pentru întreaga lume, prin felul în care încercați să apărați democrația, în ciuda presiunilor venite din aceeași direcție. Și prin asta dovediți că sunteți mai europeni decât mulți europeni, și că locul vostru este în Uniunea Europeană.”
Cele mai noi actualizări electorale
Săptămâna trecută, partidele au început campaniile electorale. Vom reveni în curând cu articole de tip Deep Dive, în care vom analiza partidele și platformele lor electorale. Iată o trecere în revistă a principalelor noutăți electorale din ultima săptămână:
Blocul Patrioților a stârnit controverse, lansându-și campania în fața Mănăstirii Căpriana. La eveniment, au promis reducerea prețurilor la energie și au lansat campania sub sloganul „Credem în Moldova”. Reacțiile online au fost dure, mulți remarcând prezența steagurilor roșii cu secera și ciocanul în fața unei mănăstiri lichidate forțat de sovietici în anii 1960 – împreună cu aproape toate celelalte instituții religioase din Moldova. Răspunzând criticilor și acuzațiilor de propagandă politică, starețul mănăstirii a declarat că nu controlează terenul public din fața porților și că nu are nicio legătură cu evenimentul.
ONG-ul de monitorizare Promo-LEX solicită deschiderea a 28 de secții de votare pentru locuitorii regiunii transnistrene. Organizația a invocat importanța participării politice în perspectiva (sperată) a unei reunificări democratice a țării și a criticat planul CEC de a deschide doar 12 secții, considerându-l insuficient.
Primarul Ion Ceban a călătorit la Roma în ciuda interdicției Schengen. Ulterior, Ministerul Afacerilor Externe al României a precizat că Italia i-a acordat o viză de scurtă ședere (valabilă până pe 3 septembrie) pentru a putea participa la Conferința Primarilor organizată sub egida UNESCO. Întrebat despre restricțiile de călătorie, Ceban a declarat din nou că interdicția este una politică și că nu reprezintă o amenințare: „Nu sunt Bin Laden, nu pot reprezenta un pericol în acest sens.”
CEC a votat respingerea înregistrării partidului PDMM, condus de Vladimir Plahotniuc. După șase ore de dezbateri, CEC a adoptat decizia cu șase voturi „pentru” și trei „împotrivă”. Interdicția a fost motivată de avertismentele venite din partea Serviciului de Informații și Securitate (SIS), precum și de acțiunile Agenției Servicii Publice de suspendare a activității partidului.
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) s-a pronunțat asupra altor excluderi de partide.
CSJ a menținut deciziile CEC de a exclude din alegeri următoarele formațiuni: Partidul Moldova Mare al Victoriei Furtună, Partidul Renaștere al lui Ilan Șor,
Uniunea Centristă. De asemenea, CSJ a validat excluderea Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), condus de Vlad Filat. Motivele excluderilor au variat de la un partid la altul, dar majoritatea țin de încălcări tehnice – termene depășite și dosare incomplete. Pe de altă parte, CSJ a respins decizia CEC de a exclude partidul Noua Opțiune Istorică (NOI) și a obligat comisia să-l înregistreze în alegeri. CEC justificase excluderea prin prezența pe lista electorală a unor persoane asociate cu partidul Șor. CSJ a decis că simpla afiliere cu un partid declarat neconstituțional nu este un temei suficient pentru a exclude întreaga formațiune.
ZdG nu a precizat, dar se presupune că motivul pentru care Irina Zahar nu a fost verificată de Adam a fost faptul că fusese trimisă la el de echipa lui Șor. O mică greșeală – lăsarea numărului ei de telefon într-o bază de date – a compromis complet un sistem elaborat de securitate operațională.
Există, în esență, două opțiuni aici: „hacktiviști” sau un actor statal. Nu cunosc cazuri în care o rețea de hacktiviști să fi manifestat interes pentru Moldova. La ultimele alegeri, Moldova Matters a relatat în exclusivitate că actori statali (adică un serviciu de informații occidental) au intervenit în treburile Moldovei. În acest caz nu știm (încă).