Pe 12 septembrie, președinta Maia Sandu a călătorit la Vatican și s-a întâlnit cu Papa. Ea a fost însoțită de mama sa, Emilia Sandu, și de sora sa, Veronica Sandu.
Descriind întâlnirea într-o postare pe Facebook, președinta a scris:
„I-am vorbit despre bunătatea și generozitatea moldovenilor, despre cum oamenii noștri rămân profund atașați de valorile creștine. Chiar și în timpuri grele, când regimul sovietic deporta preoți și transforma bisericile în grajduri, oamenii au păzit cum au putut lăcașele sfinte și au păstrat credința vie. Am vorbit și despre cum, cu un război la hotar, am știut să arătăm compasiune și solidaritate. Așa am devenit cunoscuți ca o țară mică, cu inima mare. Credința și omenia țin neamul nostru rezistent și demn. Sanctitatea Sa m-a asigurat că Moldova este văzută, că Moldova este auzită.”
Președinta Sandu i-a oferit Papei lucrarea „Supraviețuire” a pictoriței moldovene Valeria Duca. Pictura o înfățișează pe o refugiată ucraineană și face parte din seria prezentată în 2024, intitulată „Februarie 2022: Ecouri.” Mai multe dintre picturile tulburătoare în ulei ale Valeriei Duca pot fi vizionate pe site-ul ei, aici.
Aflată la Roma, președinta Sandu s-a întâlnit și cu prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni.
Alte știri externe:
Iată o sinteză a celor mai importante subiecte de politică externă din ultima săptămână:
Președinta Sandu și guvernul Republicii Moldova continuă să condamne atacurile Rusiei asupra Ucrainei. În postări pe rețelele sociale, ea a condamnat atacurile recente din Kiev, care au ucis numeroși civili nevinovați, inclusiv un bebeluș, și au avariat o clădire guvernamentală ucraineană. De asemenea, ea a condamnat încălcarea intenționată de către Rusia a spațiului aerian al Poloniei și a făcut apel la o investiție sporită a Europei în apărarea antiaeriană.
Noul ambasador al Republicii Moldova în SUA, Vlad Kulminski, și-a prezentat scrisorile de acreditare președintelui Trump. Un comunicat de presă al ambasadei Republicii Moldova a descris întâlnirea astfel:
„El a subliniat angajamentul țării noastre de a păstra pacea ca un interes național vital și și-a exprimat recunoștința față de președintele Trump – pe care l-a descris drept singura persoană capabilă să oprească războiul – pentru eforturile sale constante de a aduce pace în regiune. Ambasadorul a evidențiat, de asemenea, progresele Moldovei în consolidarea independenței energetice și deschiderea față de investițiile companiilor americane.”
Ar putea Moldova să aibă în curând un ambasador american? Săptămâna aceasta, Senatul SUA este așteptat să formalizeze o serie de modificări procedurale care le vor permite să înceapă numirea candidaților propuși de Trump în grupuri. La începutul acestui an, senatorul democrat Brian Schatz (Hawaii) a folosit o tactică procedurală pentru a bloca utilizarea consimțământului unanim, prin care se votau rapid nominalizările pentru Departamentul de Stat. Mișcarea sa a fost o represalii față de distrugerea USAID. Această strategie a forțat Senatul să aloce timp valoros pentru a vota fiecare nominalizare individual – înghețând practic întregul proces. Acesta este principalul motiv pentru care Moldova și multe alte țări nu au în prezent ambasadori confirmați. Republicanii au apelat la „opțiunea nucleară” și au redus pragul de vot necesar pentru confirmare de la 60 la 51 de voturi, pentru a aproba blocuri (grupuri) de candidați simultan. Această schimbare deschide calea unor numiri rapide și oferă Moldovei șansa de a avea în sfârșit un ambasador confirmat de Senat.
Senatori americani din Comisia pentru Relații Externe cer Facebook și Google să oprească răspândirea dezinformării în alegerile din Moldova. Senatoarea Jeanne Shaheen (D-NH), membră de rang înalt a comisiei, și senatorul Thom Tillis (R-NC), membru al comisiei, au trimis o scrisoare către Meta și Alphabet, cerându-le să aloce resurse pentru combaterea interferenței străine, scriind:„Chiar dacă trebuie să rămânem imparțiali față de rezultatele alegerilor din Moldova, nu putem fi indiferenți față de eforturile unor puteri străine de a înclina balanța în favoarea anumitor partide sau candidați.” Cei doi au subliniat în mod special necesitatea implementării sancțiunilor împotriva lui Ilan Șor și a rețelei sale.
Sondaj electoral: „indecișii” conduc
Watchdog.md și CBS Research au publicat săptămâna aceasta un nou sondaj, în care i-au întrebat pe moldoveni cu cine ar vota dacă alegerile ar avea loc în acest weekend. Dintre partide și blocuri, PAS a fost de departe favorit, însă a fost devansat de totalul celor care au ales opțiunile „nu m-am decis”, „nu răspund” și „pe nimeni”.
Sondajul indică faptul că doar trei partide/blocuri ar intra în Parlament: PAS, Blocul Patrioților și „Partidul Nostru” al lui Renato Usatîi. Blocul Alternativa, al primarului Ion Ceban, a obținut doar 4,2% în sondaj, cu mult sub pragul de 7% necesar pentru blocuri.
Ion Ceban a publicat un video pe pagina sa de Facebook în care condamnă rezultatele sondajului și le cere susținătorilor să nu le dea importanță. El a calificat sondajul drept o „manipulare grosolană”.
Dacă excludem partidele care nu trec pragul electoral și luăm în calcul doar alegătorii deciși, PAS ar obține 55% din voturi în acest sondaj.
Notă a autorului: Watchdog și CBS Research sunt instituții de sondare credibile, cu un istoric bun, însă trebuie menționat că există probleme serioase în încercările de a sonda aceste alegeri – în special când vine vorba de comportamentul alegătorilor indeciși. Pentru mai multe informații, consultați acest articol recent dedicat sondajelor:
Sondajul a inclus și întrebări despre încrederea alegătorilor în instituții. Pe primele locuri s-au situat Biserica și sistemul educațional, în timp ce Parlamentul s-a aflat la coada clasamentului – un dezolant 45% dintre respondenți au declarat că n- au „absolut deloc încredere” în legislativ.
Întrebați dacă țara merge într-o direcție bună sau greșită, 41,2% au spus că Moldova este pe drumul cel bun, iar 48,3% că merge într-o direcție greșită. Deși acest raport este încă negativ, el rămâne aproape de un record al ultimilor 20 de ani.
Alte știri electorale:
Iată o sinteză a celor mai importante noutăți electorale din această săptămână:
Comisia Electorală Centrală (CEC) i-a emis un avertisment primarului Ion Ceban cu privire la deplasarea sa în Italia. Conform legislației, oficialii aleși trebuie să-și suspende funcțiile în perioada campaniei electorale, iar CEC a stabilit că vizita lui Ceban în Italia a avut loc în calitatea sa oficială de primar al Chișinăului. Potrivit deciziei CEC, „…acesta a obținut viza utilizând, conform răspunsului Ambasadei Italiei, anume poziția sa oficială. Astfel, a fost admis pe teritoriul UE în calitate de primar general al municipiului Chișinău, și nu ca cetățeanul Ion Ceban.” Reprezentanții lui Ceban au argumentat că vizita nu putea fi considerată eveniment de campanie, deoarece nu a existat nicio comunicare publică din Italia. Votul CEC a fost de cinci la trei și, în esență, a stabilit că simpla sa prezență în Italia a constituit un gest cu caracter electoral – o dovadă că nu este complet izolat de spațiul UE.
Ion Ceban a publicat un video cu o femeie, sortând buletine de vot, susținând că acesta ar demonstra o tentativă iminentă de fraudare a alegerilor. CEC a răspuns că înregistrarea este veche de doi ani, din alegerile locale, și nu reflectă nicio fraudă. În declarația sa, CEC a precizat: „Materialul video reprezintă o tentativă de manipulare a opiniei publice și de subminare a încrederii cetățenilor în alegeri.”
Mark Tkaciuk, liderul Blocului Alternativa, a declarat la TV că a susținut semnarea Memorandumului Kozak. Întrebat de un jurnalist cum privește acum planul Rusiei de a uni Moldova cu Transnistria, lansat în urmă cu 22 de ani, Tkaciuk a spus că, la acea vreme, i-a recomandat președintelui Voronin să semneze documentul. Memorandumul Kozak prevedea transformarea Republicii Moldova într-o federație asimetrică, în care vorbitorii de limbă rusă din Transnistria și Găgăuzia ar fi obținut mai multe mandate în Parlament decât restul țării, în ciuda faptului că reprezentau sub 20% din populație. De asemenea, documentul ar fi consfințit prezența armatei ruse în Moldova pentru încă 20 de ani și ar fi ridicat limba rusă, alături de „moldovenească”, la statut de limbă oficială. Mai multe despre acest subiect, ascultă acest podcast de anul trecut:
Actualizări Șor / Războiul hibrid
Iată o sinteză a celor mai importante știri legate de războiul hibrid dus de Rusia împotriva Moldovei:
Promo-LEX și ZdG raportează noi „sondaje de tip push” ilegale. Aceste sondaje, despre care AGORA a relatat prima dată, nu sunt autorizate de Comisia Electorală Centrală și sunt, prin urmare, ilegale în perioada electorală. Scopul lor pare a fi inducerea fricii, întrucât se concentrează pe scenarii „ce-ar fi dacă”, în care continuarea parcursului european al Moldovei ar duce la un război cu Rusia. ZdG a documentat mai multe pagini de Facebook care promovează aceste „sondaje” prin publicitate plătită.
Guvernul Lituaniei a anunțat că Irina Vlah are interdicție de intrare în țară timp de cinci ani. Ministerul de Externe lituanian a precizat: „Irina Vlah vizitează regulat Rusia, se întâlnește cu oficiali ai statului agresor și coordonează acțiuni prin care Rusia interferează în afacerile interne și procesele democratice ale Republicii Moldova, inclusiv în alegerile parlamentare care urmează.” Vlah a dat vina pe PAS și a calificat decizia drept una politică. Tot în această săptămână, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) din Moldova i-a blocat conturile bancare Irinei Vlah, ca urmare a sancțiunilor recente impuse de Canada.
Boți cu personalități multiple. Publicația românească Investigatoria a relatat despre o rețea extinsă de boți români, cu nume românești, care fuseseră folosiți anterior pentru a influența alegerile din România. Brusc, toți acești boți au început să scrie în limba rusă. Schimbarea de limbă a avut loc în timp ce aceștia postau comentarii la un live al lui Renato Usatîi. Majoritatea comentariilor erau teorii conspiraționiste – despre cum USAID ar susține PAS etc. Astfel de „inundații” de comentarii pe videouri live sunt concepute pentru a păcăli algoritmul și a promova conținutul către utilizatori reali. Investigația arată că, cel mai probabil, a fost folosită rețeaua de boți greșită – fie dintr-o eroare de coordonare, fie pentru că Usatîi a început live-ul vorbind în română, dar a trecut ulterior în rusă, declanșând activarea automată a boților.
Poliția efectuează acum percheziții aproape zilnice în cazuri de finanțare ilegală a partidelor și corupere a alegătorilor. Săptămâna aceasta, poliția a anunțat confiscarea a 20 de milioane de lei în urma unor percheziții în Chișinău. Săptămâna trecută, au fost confiscate 3 milioane de lei în mai multe raiduri și au fost reținute 15 persoane, inclusiv fostul deputat Viorel Melnic, un apropiat al lui Ilan Șor. Fosta președintă a filialei teritoriale Glodeni a partidului Șor a fost condamnată la peste cinci ani de închisoare pentru distribuirea a peste cinci milioane de lei în mită electorală. Acuzațiile datează din 2022, când ea coordona o rețea de 870 de persoane plătite cu 100 de dolari pe zi pentru a participa la proteste. Nu acoperim toate aceste cazuri în Moldova Matters, deoarece ele se întâmplă constant, dar este important de reținut că poliția și procuratura fac arestări, confiscă fonduri și înaintează dosare în mod regulat.
Fostul polițist și fugar dat în urmărire Ion Perju a fost arestat. Perju fusese condamnat la 10 ani de închisoare pentru implicarea sa în uciderea protestatarului Valeriu Boboc în timpul evenimentelor din aprilie 2009. El a reușit să se sustragă arestului timp de peste 10 ani și nu a fost niciodată identificat de alte țări membre Interpol. A fost găsit în timpul unei percheziții într-un birou al rețelei Șor, unde aparent lucra ca „coordonator” responsabil cu convertirea plăților în criptomonede în numerar.
Autoritățile române l-au arestat pe Alexandru Bălan, fost director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova. România susține că fostul înalt ofițer moldovean de informații a transmis, începând cu 2024, secrete care aduc prejudicii securității României către KGB-ul belarus, în schimbul unor sume de bani. Autoritățile române au precizat că investigația a fost desfășurată în cooperare cu partenerii de informații din Ungaria și Cehia. Bălan a fost arestat la plecarea din aeroportul din Timișoara, unde urma să participe ca vorbitor la un eveniment intitulat „Parcursul pro-european și provocările viitorului. Alegerile parlamentare din Republica Moldova 2025”1. BBC a relatat că arestarea sa face parte dintr-o rețea mai amplă de spionaj belarus, destructurată de autoritățile din România, Cehia și Ungaria. Mai mulți diplomați belaruși au fost expulzați din aceste țări, iar Moldova a anunțat la rândul său expulzarea unui diplomat belarus. Nu a fost făcută nicio declarație publică privind motivul expulzării diplomatului, însă sincronizarea evenimentelor sugerează că cele două situații sunt legate.
Actualizări despre Plahotniuc
Plaha (nu) vine?
Autoritățile moldovene au confirmat că Guvernul Greciei a fost de acord cu extrădarea lui Vladimir Plahotniuc, iar zborul spre Chișinău era planificat pentru 25 septembrie. Data era prezentată cu rezerve - „preliminară”, semn că procesul mai avea pași de parcurs.
Între timp însă, lucrurile au luat o întorsătură demnă de serial: extrădarea a fost suspendată de autoritățile elene. Motivul? Plahotniuc urmează să fie audiat de un procuror grec într-un dosar de fals deschis în România. Cazul nu e închis, iar calendarul e din nou în ceață. Până una-alta, Plaha mai stă o vreme la soare.
Plaha a revenit la postări lungi pe pagina sa de Facebook, prin intermediul avocaților. Continuă să denigreze activitatea actualului guvern, să-și glorifice „succesele” din perioada în care a fost la putere și promite că va reveni în curând cu mai multe detalii despre planul său electoral.
Iată și alte știri legate de Plahotniuc și reactivarea rețelei sale:
Constantin Țuțu a fost eliberat de autoritățile elene. Reamintim că acesta a fost arestat alături de Plahotniuc, însă nu este căutat oficial de Moldova (în ciuda faptului că are mai multe dosare penale aflate pe rol). După eliberare, procurorii susțin că el a părăsit Grecia pe 16 septembrie, zburând spre Chișinău, de unde ar fi plecat în Transnistria. Se presupune că se află acolo în prezent. Avocatul său neagă aceste informații și afirmă că Țuțu este încă în Grecia.
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a interzis definitiv participarea Partidului Democrat Modern (PDMM) la alegeri. Decizia confirmă hotărârea CEC și se bazează pe radierea formațiunii de către Agenția Servicii Publice (ASP), în urma unor notificări din partea SIS. În scurtul interval în care partidul lui Plahotniuc părea să se pregătească pentru alegeri, acesta a activat o rețea masivă de boți pe TikTok și alte rețele sociale. Boții, majoritatea bazați pe inteligență artificială, comentau în limba română și difuzau mesaje împotriva Maiei Sandu, PAS, integrării europene, „Occidentului colectiv” și altele.
Procurorii anticorupție l-au reținut pe fostul deputat PDM Vladimir Andronachi. Unul dintre cei mai apropiați oameni ai lui Plahotniuc, Andronachi a avut un traseu complicat după 2019. A fugit inițial din țară împreună cu Plaha, dar a fost returnat în noiembrie 2022, când guvernul ucrainean l-a expulzat și l-a predat autorităților moldovene – o situație pe care avocații săi au descris-o drept „răpire”. El era vizat în mai multe dosare, inclusiv în cel privind „furtul miliardului”, și a alternat între arest preventiv, arest la domiciliu și eliberare pe cauțiune. Procurorii afirmă că actuala reținere este legată de un nou dosar de spălare de bani în valoare de aproape jumătate de milion de dolari. Infracțiunile ar fi avut loc în 2014, iar investigația a fost deschisă în 2021, dar s-a blocat. Acum, procurorii susțin că au probe noi și cer arest preventiv, invocând riscul de a fugi. Judecătorul a fost de acord și a dispus 30 de zile de arest preventiv.
Economie - Moldova va avea o nouă bursă de valori
În cadrul Moldova Business Week, a fost anunțată lansarea unei filiale a Bursei de Valori București la Chișinău, care urmează să fie inaugurată în vara anului 2026.
Fondatorii și acționarii bursei sunt: Guvernul Republicii Moldova (prin Agenția Proprietății Publice), Bursa de Valori București, băncile MAIB, OTP Bank și Moldindconbank, precum și companiile Donaris Vienna Insurance Group, MK Kapita și Moldcell. Bursa va oferi o gamă variată de produse financiare, inclusiv acțiuni, obligațiuni și titluri de stat.
Vorbind despre importanța acestui proiect, ministra Economiei, Doina Nistor, a declarat:
„Este un nou proiect investițional pe care îl implementăm împreună cu Bursa de Valori București și un grup de investitori locali. Acest proiect este cu adevărat unic, pentru că ne dorim mai multe investiții și mai multe companii locale în creștere. Mai mulți cetățeni vor putea investi în mod inteligent și își vor putea proteja investițiile. Eu cred că piața de capital este componenta lipsă pentru creșterea economică a Moldovei. Și sunt foarte bucuroasă că tocmai în acest moment putem activa și consolida piața noastră de capital prin anunțarea unei noi burse de valori.”
Universitatea care a găzduit evenimentul a fost puternic criticată, dar a precizat că Alexandru Bălan avea un istoric de discursuri în favoarea aderării Moldovei la UE și era considerat un analist expert. Ulterior, au apărut declarații ale unor colegi care susțin că el era orice, dar nu pro-UE, sugerând că ar fi putut încerca să se infiltreze în aceste rețele.