Moldova găzduiește un summit cu UE, în timp ce Șor cere anexarea la Rusia, la Moscova
Sinteza săptămânii: 12 iulie 2025
Primul summit UE–Moldova
Vineri, 4 iulie, Republica Moldova a găzduit primul summit bilateral cu Uniunea Europeană. La întâlnire, președinta Maia Sandu, prim-ministrul Dorin Recean și președintele Parlamentului Igor Grosu s-au întâlnit cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu președintele Consiliului European, Antonio Costa.
Principalul rezultat al summitului a fost unul simbolic: o demonstrație puternică de susținere din partea liderilor de vârf ai UE pentru viitorul european al Moldovei. Acest lucru a fost subliniat în declarația comună, care a început astfel:
„Summitul de astăzi marchează un moment semnificativ în aprofundarea relațiilor Moldova–UE și reafirmă angajamentul nostru comun față de pace, securitate, stabilitate și prosperitate în întreaga Europă.”
Declarația a continuat prin condamnarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și prin exprimarea sprijinului pentru „suveranitatea, stabilitatea, reziliența și dezvoltarea economică” a Republicii Moldova.
Pe lângă simbolismul evenimentului, declarația a inclus și câteva anunțuri concrete privind sprijinul UE pentru Moldova, aprofundarea integrării cu blocul comunitar și pașii următori. Nu a fost anunțată însă deschiderea vreunui capitol de negociere – deși partea europeană a declarat că „așteaptă cu interes” deschiderea clusterelor fundamentale „atunci când condițiile vor fi îndeplinite.”
Nerostit aici, dar cunoscut, este faptul că principala condiție așteptată este ridicarea blocajului impus de Ungaria privind începerea negocierilor cu Ucraina.
UE a anunțat alocarea primelor 270 de milioane de euro din totalul de 1,9 miliarde prevăzute în cadrul „Planului de creștere pentru Moldova”. De asemenea, s-a anunțat că, începând cu 1 ianuarie 2026, toate taxele de roaming pentru apeluri, SMS și date vor fi eliminate pentru cetățenii moldoveni care călătoresc în Uniunea Europeană.
Documentul a stabilit și diverse angajamente pe termen mediu și lung, cum ar fi implementarea unor instrumente bazate pe inteligență artificială pentru a ajuta Moldova în procesul de aliniere legislativă, dar și colaborarea în vederea integrării Moldovei în Zona Feroviară Europeană – inclusiv prin standardizarea ecartamentului de cale ferată.1
Fostul ministru de Externe, Nicu Popescu, a calificat summitul drept unul istoric și a declarat:
„Un mesaj puternic răsună din inima Europei: Moldova contează. Moldova este așteptată în Uniunea Europeană.”
(Accentuarea ne aparține.)
Partidele lui Șor cer unirea cu Rusia
Duminică, 6 iulie, diferitele formațiuni politice ale lui Ilan Șor din cadrul Blocului „Pobeda” (Victoria) s-au reunit la Moscova. Blocul neoficial a organizat o conferință de partid în cadrul căreia a fost anunțată participarea la alegerile parlamentare din septembrie, în calitate de bloc electoral. Ilan Șor a declarat că politica blocului va fi „unirea deplină cu Federația Rusă”, „cu același parlament și aceeași monedă”. La eveniment au fost prezenți cei mai apropiați colaboratori ai săi: Vasile Bolea, Marina Tauber, Alexei Lungu și alții. Șor a anunțat că prima persoană de pe lista electorală a blocului va fi bașcana Evghenia Guțul. Ulterior, Guțul – care nu a fost prezentă deoarece se află în arest la domiciliu până la încheierea procesului privind finanțarea ilegală a partidului – a acceptat rolul „cu onoare”.
În discursul său, Ilan Șor i-a amenințat nominal pe prim-ministrul Dorin Recean și pe șeful Poliției, Viorel Cernăuțeanu, alături de o listă nedezvăluită despre care a susținut că ar conține numele unor procurori și judecători. El a afirmat: „Niciunul dintre ei nu va mai trăi în liniște vreodată.”
După eveniment, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a reacționat declarând:
„Evenimentul organizat de fugarul Șor la Moscova este considerat de către Guvern drept trădare de țară. Declarațiile de acolo nu sunt simple opinii, ci parte a unui scenariu deja bine cunoscut de subminare a statului și a cetățenilor R. Moldova, scris după manualul de propagandă al Federației Ruse (…)
„Calificarea noastră este clară – o astfel de acțiune, și afirmații, și opinii exprimate de penalul fugar Șor nu este nimic altceva decât un act de trădare de țară”.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că afirmațiile lui Șor sunt grave și că discuțiile despre trădare nu sunt simple vorbe, ci că instituțiile statului trebuie „să-și facă treaba (…) în conformitate cu prevederile legii privind trădarea.”
Ilan Șor a reacționat cu noi amenințări, afirmând:
„Păpușile de la Bruxelles au început să vorbească despre «subminarea statalității și trădare». Așa e, trebuie să se obișnuiască cu viitoarele lor articole [de inculpare]. Pentru aceste crime, vor putrezi în închisoare după alegerile parlamentare. (…)
Repet: Moldova poate trăi și se poate dezvolta în uniune cu Rusia fără să-și piardă suveranitatea.”
Nota autorului: Această poziție de bază a fost clară pentru cei care au fost atenți, dar niciodată exprimată atât de limpede. „Suveranitate” înseamnă anexare de către Rusia, pierderea guvernării locale, a limbii și a libertăților, precum și statutul de vasal al noului imperiu rus. „Pierderea suveranității” înseamnă aderarea la Uniunea Europeană ca stat independent, al cărui lideri sunt egali cu președintele Franței și cancelarul Germaniei în Consiliul European și al cărui popor este reprezentat democratic atât în țară, cât și în instituțiile UE.
În multe privințe, alegerile care urmează vor fi decise de capacitatea alegătorilor de a vedea dincolo de această vorbire dublă și de agenții Kremlinului care o răspândesc.
UE extinde sancțiunile împotriva rețelei lui Șor
Pe 9 iulie, Uniunea Europeană a anunțat extinderea sancțiunilor împotriva persoanelor și entităților ale căror acțiuni vizează destabilizarea Republicii Moldova. Ținta principală a fost rețeaua lui Ilan Șor și Blocul „Victorie”, inclusiv deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan2, lidera Partidului „Renaștere” Natalia Parasca, liderul partidului „Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei” Alexandru Beschieru, liderul partidului „Pobeda” Vadim Grozavu, liderul partidului „Șansa” Alexei Lungu și lidera partidului „Moldova Mare” Victoria Furtună.
Sancțiunile au vizat și compania A7, deținută de Șor. Toate persoanele și entitățile vizate de sancțiuni se confruntă cu interdicții de călătorie și înghețarea activelor în UE.
Notă: Aceste sancțiuni sunt separate și fundamental diferite de interdicția de intrare în spațiul Schengen aplicată primarului Ion Ceban, lui Vasile Tarlev și Nataliei Morari.
Victoria Furtună și Alexei Lungu se aflau în România cel puțin până pe 2 iulie, când au vizitat Mănăstirea Putna. Aceasta este locul de înmormântare al lui Ștefan cel Mare, iar cei doi au filmat în secret materiale politice pe fundalul evenimentelor comemorative care marcau 521 de ani de la moartea domnitorului.
Victoria Furtună a înregistrat videoclipuri, invocând numele marelui domnitor și chemând la restaurarea unei „Moldove Mari”3. Alexei Lungu a publicat și el diverse postări pe Telegram de la eveniment. Ulterior, Mănăstirea Putna a emis un comunicat de presă în care a precizat că nu a fost solicitată nicio permisiune de filmare, că cei doi au mințit cu privire la intențiile lor și au plecat imediat după4.
O săptămână grea, plină de istorie
Un context important pentru amenințările lui Ilan Șor și apelul său la anexare lansat la Moscova îl reprezintă istoria. Pe 28 iunie, la Chișinău a fost marcată împlinirea a 85 de ani de la intrarea țării în cel de-al Doilea Război Mondial. La acea dată, în 1940, URSS a invadat teritoriul actualei Republici Moldova, ca parte a protocoalelor secrete ale Pactului Molotov-Ribbentrop, negociat între Stalin și Hitler. Din 2010, această dată este marcată în Moldova drept Ziua Ocupației Sovietice.
Pe 6 iulie, în aceeași zi în care Șor își ținea conferința de partid la Moscova, Moldova a comemorat Ziua Victimelor Deportărilor Staliniste. Această zi amintește de cel mai amplu val de răpiri și deportări din timpul terorii staliniste. Președinta Maia Sandu a participat la eveniment alături de președintele Parlamentului Igor Grosu, ministrul Culturii Sergiu Prodan, reprezentanți ai bisericii și ai deportaților și familiilor acestora. În discursul său, președinta a declarat:
„Cei deportați nu au cerut niciodată răzbunare, dar au cerut adevăr și e datoria noastră să le oferim acest adevăr, prin recunoaștere, prin educație, prin păstrarea vie a amintirilor. Timp de decenii, aceste suferințe au fost ascunse, trecute sub tăcere sau tratate cu indiferență de cei care ar fi trebuit să le aducă în fața societății. Mai ales că, la peste șapte decenii distanță, avem în continuare de a face cu încercări de a falsifica istoria, de a justifica sau de a minimiza crimele regimului sovietic. (…) Vedem și astăzi, în Ucraina, crime împotriva unor oameni nevinovați. Alte destine frânte, alți oameni rupți de lângă cei dragi, alți copii deportați”.
Ilan Șor a luat în râs aceste evenimente pe canalul său de Telegram, acuzându-i pe cei care le-au comemorat că „vând țara fasciștilor” și afirmând că Maia Sandu încearcă să spele creierul oamenilor, făcându-i să creadă că „Hitler este un eliberator”. Declarațiile lui au fost condamnate vehement de istorici, de Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici ai Republicii Moldova și, practic, de oricine e în toate mințile.
Trump „face un cadou” Moldovei: tarife vamale de 25%
Ca parte a eforturilor sale continue de a zăpăci economia globală până la supunere, Donald Trump a trimis Moldovei o scrisoare prin care anunță că va impune un tarif vamal de 25% pentru toate bunurile moldovenești, începând cu 1 august. Președintele american a menționat că aceasta este o cifră foarte mică, având în vedere deficitul comercial al Moldovei față de Statele Unite.
Anterior, de „Ziua Eliberării”, Trump amenințase Moldova cu tarife de 31%, pe care le-a prezentat în mod fals drept o „rată reciprocă”. Am scris despre asta la momentul respectiv, iar articolul meu a fost, aparent, atât de bun, încât fostul ministru al Justiției și președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, l-a plagiat, prezentându-mi cuvintele drept „opinia” sa.
Faptul important aici este că întreaga întreprindere, chiar și după propriile-i termeni absurzi, se baza pe un calcul greșit. Statele Unite nu au un deficit comercial cu Moldova. Am scris și despre asta în aprilie.
Motivul pentru care acest lucru este atât de important este că, având toate calculele greșite și întreaga justificare practic inventată, Moldova nu are nicio cale de a negocia cu Statele Unite.
Rămâne de văzut ce cote tarifare vor intra efectiv în vigoare la 1 august, întrucât aceasta este a treia „Zi a Eliberării” stabilită până acum.
Actualizări politice
Iată o sinteză a principalelor evenimente politice ale săptămânii. Astăzi, 11 iulie, este ultima zi de sesiune a Parlamentului înainte de alegeri. Acest fapt a dus la adoptarea unui număr mare de proiecte de lege și amendamente în ultimele zile, iar altele ar putea urma astăzi, acestea urmând a fi acoperite în sinteza săptămânală viitoare.
Cetățenii UE vor beneficia de rezidență simplificată în Moldova. Parlamentul a adoptat în lectură finală un proiect de lege care extinde dreptul de ședere pentru cetățenii UE dincolo de 90 de zile. Aceștia vor putea obține permis de ședere pentru cinci ani printr-o cerere simplificată, cu răspuns în trei zile, având drept de muncă și acces la toate beneficiile legate de rezidență (educație pentru copii, îngrijire medicală etc).
Echipa Rusia, din nou la Moscova. Irina Vlah, Igor Dodon și Vasile Tarlev s-au întors la Moscova pentru întrevederi cu vicepremierul rus Alexander Novak. S-au discutat subiecte economice și energetice, iar oficialii ruși susțin că sunt pregătiți să ofere gaze ieftine Moldovei. Novak a calificat drept „inexplicabil” faptul că actualul guvern nu cumpără aceste gaze.
Actualizări privind interdicțiile Schengen: Natalia Morari și Vasile Tarlev au declarat inițial că nu au primit confirmări oficiale privind interdicția de intrare în spațiul Schengen. Tarlev a numit informațiile apărute în presă „zvonuri”, în timp ce Morari a afirmat ulterior că a confirmat prin „surse de încredere” că face parte dintre persoanele vizate. Ea o acuză personal pe Maia Sandu, susținând că președinta „se teme” de reportajele ei.5
Moldova a semnat un acord cu Banca Europeană de Investiții pentru construirea unui nou spital la Cahul. Împrumutul de 101 milioane de euro va fi folosit pentru a construi un centru medical regional modern „conform standardelor europene”, care va deservi peste 300.000 de cetățeni din sudul țării.
Fostul ministru al Economiei, Dumitru Alaiba, va face parte din Consiliul de Supraveghere al BNM. Candidatura sa a fost aprobată de Parlament. Alaiba va avea un mandat de șapte ani.
PAS anunță noi candidați pe lista electorală. Fostul ministru de Externe Nicu Popescu va candida la parlamentare, alături de vicecampioana olimpică Anastasia Nichita, fotbalistul Maxim Potârniche și rectorul USMF, Emil Ceban. Ordinea exactă a listei nu a fost încă anunțată.
Blocul pro-european „Împreună” se fisurează. Partidul Liga Orașelor și Comunelor (LOC) a anunțat că părăsește alianța de patru partide, acuzând liderii de „procrastinare și trădare”. LOC susține că Blocul a renunțat practic la participarea activă în alegeri și încearcă să negocieze o absorbție în PAS în condiții favorabile. LOC afirmă că PAS a oferit Blocului „Împreună” trei locuri eligibile pe lista sa. În replică, Dinu Plângău a declarat: „Cei puternici rămân, cei slabi pleacă.” Ștefan Gligor a acuzat LOC că ar fi „creaturi ale lui Plaha și Șor”, dar a negat planuri concrete de aderare la PAS. Un purtător de cuvânt PAS a comentat astfel situația:
„Ne dorim o listă cât mai reprezentativă și unitatea forțelor europene. Mulțumim celor care se alătură acestui efort de a menține Moldova pe drumul corect la alegerile din toamnă.”
Parlamentul a aprobat, în lectura a doua, noua structură a instanțelor anticorupție. Legea prevede crearea unor complete specializate în cadrul Judecătoriei Chișinău și Curții de Apel pentru judecarea cazurilor mari de corupție într-un mod accelerat. Nu se creează o instanță separată, ci se aplică recomandările Comisiei de la Veneția pentru o mai bună eficiență. Legea va intra în vigoare peste o lună.
Țările din Europa de Vest folosesc „ecartamentul standard” pentru căile ferate și materialul rulant. Statele foste sovietice folosesc „ecartamentul rusesc”, care este puțin mai lat. Aceasta a fost o decizie deliberată luată de sovietici din motive strategice – practic, pentru a încetini comunicațiile feroviare în eventualitatea unei invazii NATO în Blocul de Est. România folosește ecartamentul standard, ceea ce înseamnă că trenurile care vin din Moldova trebuie să-și schimbe roțile și osiiile când trec granița – un proces care durează aproximativ 3–4 ore și necesită echipamente speciale etc. Calculul strategic funcționează acum și invers – Rusia nu are nicio dificultate în a-și aproviziona armata în Ucraina datorită aceluiași ecartament feroviar.
Amintiți-vă, au fugit pentru a scăpa de pedepsele cu închisoarea și se presupune că se ascund în Transnistria.
XXXXX LINK XXXX
Presupunerea este că acest lucru ar implica unirea Republicii Moldova cu părți care ar fi anexate din România.
Posibil să nu se mai întoarcă niciodată în România sau în UE.
Puțin probabil, întrucât Morari locuiește în Regatul Unit împreună cu Platon, care luptă împotriva extrădării în Moldova. Ea găzduiește acolo o emisiune pe YouTube, care este puțin probabil să fie afectată de interdicția de viză.