Vizita discretă a lui Nicușor Dan, noutăți electorale și (posibila) revenire a lui Plaha în politică?
Retrospectiva săptămânii: 15 august 2025
Anunț rapid – Reducere la abonamente în august!
Salutare tuturor! Înainte să intrăm în subiectul articolului de azi, vreau să vă dau o veste bună. Începând de acum și până pe 31 august ofer o reducere de 15% la toate abonamentele anuale. Reducerea se aplică pentru primul an și vă oferă acces la tot conținutul disponibil doar abonaților, plus satisfacția că sprijiniți munca depusă pentru acest newsletter!
Despre acel conținut cu acces restricționat… În ultimul an, am publicat articolele din categoria „Perspective” doar pentru abonați, lăsând majoritatea celorlalte postări disponibile gratuit. Îmi place să păstrez cât mai mult modelul „freemium”, pentru ca și cei care nu își permit un abonament să poată citi știri importante despre Moldova. Totuși, rata abonărilor scade atunci când nu există conținut exclusiv și crește vizibil atunci când există. Matematica e simplă. Așa că, de acum înainte, toate noile articole din categoria „Analiză” vor fi disponibile doar pentru abonați. Odată cu apropierea alegerilor, asta înseamnă analize detaliate ale programelor partidelor, profiluri de candidați, scenarii probabile și posibile coaliții, investigații aprofundate despre taberele politice de dreapta și de stânga și multe altele. Dacă vrei acces la toate acestea, devino abonat cu plată – și dacă te abonezi până la sfârșitul lunii, beneficiezi și de reducerea de 15%!
Pentru cei care sunt deja abonați plătitori – vă mulțumesc din suflet. Sprijinul vostru chiar ajută la menținerea acestui newsletter activ și independent.
Și acum, să trecem la știri…
Nicușor Dan, în vacanță personală în Moldova
Săptămâna aceasta, președintele României, Nicușor Dan, a vizitat Moldova într-o vacanță personală. Nu a avut programate întâlniri oficiale, dar și-a petrecut timpul cu familia și cu o parte din liderii Republicii Moldova, participând la activități recreative și culturale.
Weekendul trecut, președintele Dan a fost alături de Maia Sandu la „Festivalul Lupilor” de la Orheiul Vechi. Cei doi au făcut poze cu participanții, au gustat mâncăruri tradiționale și au urmărit concertul.
A doua zi, președintele României a mers, împreună cu familia, într-o drumeție la reședința prezidențială de la Condrița, fiind însoțit și de președintele Parlamentului, Igor Grosu.
Analiza autorului: În contextul viitoarei campanii electorale, vizita președintelui Nicușor Dan și aparițiile sale alături de președinta Sandu și liderul PAS, președintele Parlamentului Igor Grosu, transmit un mesaj clar de susținere. Totuși, o vizită oficială sau una în contextul unei sărbători naționale, cu discursuri etc., ar fi fost mult mai tipică. Această vizită pare concepută pentru a evidenția estetica de „om obișnuit” a ambilor președinți. Încă din 2022, când președinta Sandu a ajuns în presa internațională pentru că a zburat cu o companie low-cost, purtând adidași și doar un bagaj de mână, ea s-a remarcat drept un lider european neobișnuit de modest. Mesajul transmis de această vizită este că atât România, cât și Moldova au astfel de lideri și că acesta este viitorul – în timp ce costumele sobre țin de trecut.
Actualizări electorale
În ultimele două săptămâni, partidele, blocurile și candidații independenți au continuat să se înregistreze la Comisia Electorală Centrală (CEC), să colecteze semnături și să obțină aprobarea pentru a participa la alegeri. La 10 august, erau deja înregistrați 19 candidați independenți – un record absolut. Mulți sunt relativ necunoscuți, dar printre ei se află și figuri cunoscute precum Andrei Năstase și Olesea Stamate.
În istoria modernă a Moldovei ca stat independent, 131 de persoane au candidat la parlament ca independenți și niciuna nu a fost aleasă. Există două motive pentru acest lucru. În primul rând, pentru un candidat independent există un prag electoral de 2% de depășit. Asta înseamnă că, pentru fiecare mandat, ei trebuie să obțină aproximativ de două ori mai multe voturi decât ar fi necesar unui candidat de pe lista unui partid pentru a câștiga un loc în Parlament. În al doilea rând, într-un sistem de reprezentare proporțională și cu necesitatea formării unei majorități de guvernare, ideea unui vot „balansoar” sau „de aur” este statistic aproape imposibilă. Politicienii serioși, care vor să aibă impact în Parlament se alătură, de regulă, partidelor. Deși motivațiile fiecărui candidat nu sunt clare, experții au concluzionat în mare parte că obiectivul principal este deturnarea voturilor pro-UE pentru a slăbi PAS.
După o întârziere, Partidul Comuniștilor condus de Vladimir Voronin a decis să se alăture „Blocului Patriotic al Socialiștilor, Inimii și Viitorului Moldovei”, care devine acum „Blocul Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inimii și Viitorului Moldovei”. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă comune de către cei patru lideri de partid:
Simbolul blocului va fi steaua socialiștilor combinată cu secera și ciocanul comuniștilor și inima din „Inima Moldovei”. Se pare că domnul Tarlev nu a fost inclus în echipa de design grafic.
Conferința de presă, însă, a oferit blocului un simbol mai puțin oficial, deoarece domnul Voronin continuă să pară mai puțin entuziast în legătură cu întreaga înțelegere. Pe lângă cămașa ceva mai casual, vizibilă în fotografia de mai sus, acesta purta și sandale la eveniment1 – detaliu care a generat numeroase meme.
Actualizări privind extrădarea lui Plahotniuc
Așa cum am scris ultima dată pe 31 iulie, extrădarea lui Vladimir Plahotniuc din Grecia în Republica Moldova a devenit un subiect disputat și, pe alocuri, confuz. Avocații lui continuă să insiste că acesta dorește o extrădare rapidă și că autoritățile moldovenești tergiversează procesul. Ei sugerează (sau afirmă direct) că acest lucru se întâmplă din cauza fricii de revenirea lui Plahotniuc.
Deputatul PAS Lilian Carp a răspuns acestei acuzații, spunând:
„Avocații lui Plahotniuc spun că autoritățile de la Chișinău tergiversează intenționat extrădarea și că Moldova s-ar teme de întoarcerea lui. Dar acest lucru nu este adevărat. Plahotniuc a fost arestat din cauza propriei prostii. Nimeni nu se teme de el – va răspunde pentru tot haosul pe care l-a creat în politica moldovenească.”
Ministerul Justiției a declarat, de asemenea, fără echivoc, că procesul de extrădare este în derulare cât de rapid se poate. Ministerul a depus prima cerere de extrădare pe 4 august, iar Procuratura Generală a depus o cerere suplimentară pe 8 august. Autoritățile au explicat că procedura durează din câteva motive, și anume:
Fiecare dosar necesită o cerere de extrădare separată. În baza acordurilor în vigoare, Moldova îl poate judeca doar pentru cauzele menționate în cererea de extrădare și aprobate de autoritățile elene. Problema este că…
Plaha2 este căutat în multe dosare. Unele se află deja pe rol în instanță, altele își urmează parcursul prin sistem. Aceste cauze sunt extrem de complexe și implică multă documentație și acte procedurale. Problema este că…
Totul trebuie tradus în greacă. Probabil e o lună bună pentru toți traducătorii autorizați română-greacă.
Pe 13 august, un tribunal din Grecia a ținut o ședință preliminară în dosarul de extrădare. Instanța a decis să meargă mai departe cu procedura. Acesta este doar primul pas, întrucât decizia finală trebuie luată de Ministerul Justiției din Grecia. Plahotniuc nu a participat personal la ședință, decizie pe care avocații săi au explicat-o strategic: dacă ar fi participat, ar fi fost nevoie de un interpret, iar din cauza vacanței de vară nu era niciunul disponibil. Pentru a permite ca audierile să continue, el a ales să nu se prezinte.
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Serghei Caraman, a declarat că sistemul judiciar al Republicii Moldova este pregătit să-l primească pe Plahotniuc. El a spus că, la sosire, acesta va fi reținut și plasat în arest preventiv… dar a admis că acest lucru ar putea să nu dureze mult. Conform legislației moldovenești, arestul preventiv trebuie înlocuit cu arest la domiciliu sau control judiciar, dacă procurorii nu pot demonstra că inculpatul reprezintă un risc major de fugă sau de comitere a unor noi infracțiuni3. Având în vedere complexitatea și durata acestor procese, avocații vor argumenta, cu siguranță, pentru o măsură mai blândă.
Revenirea lui Plaha în politică
În paralel cu aparițiile sale în instanță, Plahotniuc a început să reactiveze elemente ale rețelei sale de influență politică – în mare parte prin intermediul avocaților. Totul a început cu lansarea unei noi pagini de Facebook pentru oligarhul fugar, unde avocații publică declarații în numele său. Cea mai recentă, postată pe 13 august, este o înregistrare audio care pare realizată printr-un sistem telefonic din închisoare4.
În același timp, a fost lansată o amplă campanie pe rețelele sociale care îl glorifică pe oligarhul fugar și publică postări sponsorizate despre cât de „bine” era când conducea el țara. Andrei Rusu de la Watchdog a explicat:
„volumul și sincronizarea arată existența unei echipe care gestionează o infrastructură cu multiple conturi, cu texte și materiale video pregătite centralizat, testând reacțiile prin reclame țintite.”
O mare parte a campaniei este derulată prin conturi false, precum „Esther Bush” sau „Jose Perry”. Aceste profiluri sunt recent create, folosesc avatare generate de inteligență artificială, adrese de email temporare și numere de telefon din SUA5. Pagini ca acestea și multe altele rulează reclame plătite care îl promovează pe Plaha și transmit mesaje precum „Cei din PAS vor fugi ca șobolanii din țară” etc. La momentul scrierii acestui rezumat, profilurile sunt încă active, deși Facebook le-a limitat capacitatea de a rula reclame.
Watchdog și alți experți au speculat că acestea sunt, pur și simplu, „noduri locale într-o rețea de propagandă conectată fie direct la ecosistemul pro-Șor, fie la o campanie dedicată de albire a imaginii lui Plahotniuc.”
Reactivarea partidelor politice
Pe 6 august, Plahotniuc a postat pe Facebook (prin avocați) un apel către vechii săi colegi:
„către toți foștii mei colegi din guvern și parlament, către toți foștii și actualii noștri primari, consilieri, funcționari publici, către numeroșii susținători de cândva, către oamenii din mediul public și privat, care nu sunt de acord cu abuzurile și nedreptățile care se întâmplă. Haideți să strângem rândurile și să formăm un pol puternic, hotărât, profesionist, care să dea jos această guvernare incapabilă și să o trimită la groapa de gunoi a istoriei. Haideți să refacem echipa noastră, care a știut, înainte de venirea „vremurilor bune” și gălbejite, să asigure vremuri normale și sigure pentru țară și cetățeni.”
Pe 12 august, Partidul Democrat Modern din Moldova (PDMM) a anunțat că va participa la alegerile parlamentare. Liderul partidului, Boris Foca, a declarat:
„În calitate de președinte al PDMM, vă anunț că partidul pe care îl reprezint, care este direct descendent al fostului Partid Democrat și al fostului guvern democratic din perioada 2016-2019, a decis să participe integral la alegerile din 28 septembrie.”
Vom explica „descendența directă” într-o scurtă notă de subsol6.
Există indicii că PDMM lucrează pentru a se uni cu celălalt partid succesor al PDM – PSDE, condus de Tudor Ulianovschi.
Întrebat, dacă Plahotniuc se va alătura sau va conduce acest partid, Boris Foca a răspuns că „Domnul Plahotniuc are alte provocări în prezent.”
Între timp, în înregistrarea audio din 14 august, Plahotniuc a declarat:
„Pe lângă dorința de a-mi demonstra nevinovăția în instanțele din Republica Moldova, sunt motivat să mă întorc în patria mea pentru a-mi continua activitatea politică.”
Alte subiecte de urmărit
A fost o perioadă aglomerată – iată o trecere rapidă în revistă a câtorva știri importante de urmărit:
Tarifele lui Trump au intrat în vigoare pe 7 august. Statele Unite au impus acum un tarif vamal de 25% pentru bunurile importate din Republica Moldova. La 31 iulie, Ministerul Economiei anunțase că a solicitat o perioadă de grație, dar nu a primit niciun răspuns. Țara se confruntă acum cu al treilea cel mai mare tarif din Europa, după Elveția (39%) și Serbia (35%). Cota de 25% este semnificativ mai mare decât cea a UE, de 15%.
Fostul judecător Mihail Diaconu a fost găsit mort, cu o singură plagă prin împușcare la cap. Judecătorul picase procesul de vetting și era vizat în două dosare penale privind luarea de mită și traficul de influență. Poliția investighează moartea ca fiind, cel mai probabil, o sinucidere.
ANRE a votat retragerea licenței MoldovaGaz pentru furnizarea de gaze naturale. Decizia a fost luată după ce MoldovaGaz nu a respectat noua lege ce impune separarea activităților de furnizare și transport. Întreprinderea de stat Energocom va prelua, de la 1 septembrie, furnizarea către cei 800.000 de clienți deserviți de MoldovaGaz. Clienții nu vor trebui să facă modificări, urmând doar să vadă un nume nou pe facturi. Acționarul majoritar al MoldovaGaz, compania rusă Gazprom, a reacționat furios, declarând că își va apăra poziția în instanță și acuzând Republica Moldova că a forțat această reorganizare prin noua lege7. De asemenea, Gazprom a răspândit numeroase informații false despre cum această schimbare ar urma să majoreze prețurile8.
BNM a redus rata de bază de la 6,5% la 6,25%. Instituția a anunțat că inflația se temperează în linie cu prognozele sale și că va începe, în consecință, reducerea treptată a ratelor.
Sandalele au devenit foarte populare atât pe Facebook, cât și pe TikTok, dar au ajuns și în media tradițională, unde Renato Usatîi i-a oferit lui Voronin o pereche de pantofi.
Probabil ar trebui să explic „Plaha” ca formă prescurtată a numelui Plahotniuc. În perioada capturii statului, Plaha conducea țara, dar o făcea din umbră. Nu era neobișnuit ca oamenii să se refere la el, asemenea lui Voldemort, drept „cel al cărui nume nu trebuie rostit”. Atât de mare era frica de acest om, încât mulți literalmente nu-i rosteau numele. Protestatarii au început să-i spună „Plaha” ca o prescurtare batjocoritoare a numelui său – atât pentru a-l ridiculiza, cât și pentru a arăta că nu le era frică de el.
Obiectiv vorbind, un bărbat care a fugit anterior din țară, are cel puțin 17 acte de identitate cunoscute sub vreo jumătate de duzină de identități, are acces la resurse financiare practic nelimitate și care anterior a angajat o mică armată privată de sute de gărzi de corp în perioada în care era aproape dictator al Moldovei ar reprezenta, într-adevăr, un risc serios de fugă… ca să nu mai vorbim de riscul de a adăuga noi infracțiuni la cazierul său. Pe de altă parte, judecătorii moldoveni au o lungă istorie de a ridica din umeri la astfel de dovezi și de a lăsa oamenii să scape (sau pur și simplu să facă ce vor).
Este mai degrabă răgușită și nu sună atât de intimidant pe cât probabil spera el.
Am sunat la ambele numere din aceste profiluri. Unul era deconectat, iar la celălalt mi-a răspuns un bărbat vizibil confuz, care cu siguranță nu era o femeie pe nume Jose Perry.
Partidul lui Plahotniuc era Partidul Democrat din Moldova (PDM). În 2020, un grup de șase deputați „a părăsit” PDM pentru a forma ceea ce s-a numit „Pro-Moldova”. La acea vreme, ei pretindeau că sunt în dezacord cu PDM, însă era clar înțeles că era vorba despre o schemă de a crea o marionetă politică mai „acceptabilă” pentru Plaha, dar care să rămână sub controlul lui. Un număr de deputați au „defectat” la acest partid din PDM, iar un deputat socialist a „defectat” și el (se presupune că a fost cumpărat), însă a fost apoi răpit (presupus de socialiști) și readus după o săptămână, când a anunțat că s-a răzgândit și va rămâne socialist.
După căderea lui Plaha, partidul a intrat în mare parte în adormire, dar și-a schimbat discret numele în Partidul Democrat Modern (PDM) în 2023. Liderul partidului, Boris Foca, a menționat că denumirea PDM era acum disponibilă și de aceea a făcut schimbarea. Noua formulă PDMM pare să fi apărut chiar săptămâna trecută. PDM are un alt partid succesor – PSDE, care este succesorul mai direct al proiectului politic original al lui Plaha, PDM.
Confuz(ă) deja?
Da.
Nu.