Sinteza săptămânii: trei investigații sub acoperire și documente scurse care dezvăluie planurile Kremlinului

ZdG, BBC, Bloomberg și NordNews au scos la iveală noi detalii din interiorul rețelei Șor.

Trei investigații sub acoperire

În ultimele zile au fost publicate mai multe investigații în care jurnaliști sub acoperire s-au infiltrat în rețeaua Șor – adesea timp de luni întregi. Jurnaliștii au pătruns în diverse segmente ale rețelei, uneori suprapunându-se și publicând chiar conversații cu aceiași operativi ai lui Șor. Vom trece în revistă câteva dintre cele mai importante descoperiri, însă fiecare investigație merită văzută/citită integral:

• ZdG – Armata Digitală a Kremlinului (II)

• BBC – Cum o rețea de știri false finanțată de Rusia încearcă să perturbe alegerile din Europa (în engleză)

• NordNews – Cinci luni sub acoperire // Rețeaua Moscovei, acțiuni conspiraționiste, bani, propagandă și manipulare electorală

ZdG – Armata Digitală a Kremlinului (II)

La începutul lunii septembrie, am scris despre prima investigație ZdG, care documenta infiltrarea în Armata Digitală a Kremlinului. Acest prim articol detalia investigația sub acoperire a jurnalistei Natalia Zaharescu, desfășurată până în martie 2025, când coordonatorii lui Șor și-au dat seama că identitatea falsă fusese deja folosită într-o altă investigație. Jurnalista ZdG Măriuța Nistor a preluat apoi ancheta, intrând cu o nouă identitate în rețea sub numele de „Ludmila”. Iată câteva detalii esențiale:

• „Ludmila” a intrat în programul „Armata Digitală”, cunoscut și ca „InfoLider”. A fost inclusă într-un grup numit „Instruirea activiștilor de comunicare 4”, care avea 260 de membri.

• Sistemul de plată le era explicat ca fiind proporțional: pentru 100 de postări pe rețele sociale într-o lună, salariul complet (3000 lei) era oferit pentru 81–100 de postări. Cu cât se realizau mai puține postări, salariul scădea până la minimum 600 lei pentru 30% din sarcini. Se promiteau bonusuri în funcție de diferiți indicatori.

• Toată munca era remote – nu se organizau niciodată întâlniri fizice.

• La momentul plății, „Ludmila” a fost inițial invitată să primească banii prin aplicația PSB Bank. După ce a spus că nu mai are acces la cont, i s-au oferit alte opțiuni:

„Îți pot trimite euro direct pe un card moldovenesc, se convertesc automat în lei. Trimit deja la mulți și se pare că nu sunt probleme. Trimit, de regulă, din Germania, Franța, Marea Britanie, dar nu rămân urme. Dacă preferi criptovalută și îți e mai comod, trebuie să te decizi repede.”

• A optat pentru criptovalută și a fost plătită cu 130 USD în USDT.

• În fiecare săptămână erau anunțati despre priorități. Inițial, postările afirmau că limba e „moldovenească” și nu română, apoi narative care glorificau URSS-ul în al Doilea Război Mondial și denigrau România. În aprilie, mesajele s-au mutat pe tema „Statele Unite au abandonat Moldova”. Ulterior, accentul a căzut pe sprijinirea conferinței MEGA de la Chișinău și atacarea lui Emmanuel Macron și a altor lideri UE. În mod constant, postările atacau PAS și pe Maia Sandu.

• În august s-a produs o ruptură. Când protestul stradal „permanent” al lui Șor a eșuat, ceva s-a frânt în rețea. Curatorii au explicat că acest eșec a fost critic și că „cel mai probabil, nu va mai rămâne nimic din blocul Pobeda. De asta toți erau atât de confuzi și panicați.” Plățile s-au oprit și, deși curatorii îi îndemnau să continue munca, pe 1 septembrie a început o mini-grevă fără vreun semn de plată. Inițial li s-a spus că „e multă presiune pe contabilitate” și că au același contabil ca blocul Pobeda. Timp de 10 zile, rețeaua a tăcut. Pe 10 septembrie, a revenit curatorul Mihail Alexandrovici și a explicat că a avut loc o luptă internă pentru putere. Cineva încercase să-și asume meritele pentru activitatea rețelei și tăiase accesul la fonduri – dar acest individ fusese în cele din urmă înlăturat. Mihail Alexandrovici a promis că plățile vor fi reluate, munca va continua și că de acum se vor concentra pe sprijinirea Victoriei Fur­tună și a partidului Moldova Mare în alegeri.

ZdG mai notează că, în vara anului 2025, armata digitală a fost reorganizată în trei comenzi: Nord, Centru și Sud. Fiecare avea curatori și rețele proprii, iar cel puțin o rețea avea sarcina de a-l sprijini pe George Simion după ce a pierdut alegerile din România. Asta presupunea crearea de postări care susțineau că alegerile fuseseră fraudate împotriva lui și că Moldova plănuia același lucru etc.

BBC: Cum o rețea de știri false, finanțată de Rusia, încearcă să perturbe alegerile din Europa

Investigația BBC a implicat o jurnalistă sub acoperire pe care au numit-o „Ana”, care s-a infiltrat în întâlnirile online și offline ale rețelei Șor. Articolul lor este interesant și merită citit, însă este mult mai vag decât cel al presei locale – probabil din cauza legislației britanice privind calomnia, care face ca instituțiile media să fie foarte reticente în a numi persoane sau chiar organizații. Totuși, ei notează că „Ana” a fost abordată de coordonatoarea rețelei Șor, Alina Juk, și recrutată pentru diverse instruiri și evenimente offline. Este foarte posibil ca ea să fi fost în aceeași încăpere cu „Olga”, jurnalista sub acoperire de la NordNews, care a relatat despre aceleași evenimente – însă mult mai detaliat… și într-un mod care, în cele din urmă, a dus la arestarea Alinei Juk.

NordNews: Cinci luni sub acoperire // Rețeaua Moscovei, acțiuni conspiraționiste, bani, propagandă și manipulare electorală

Infiltrarea în rețeaua Șor de către NordNews a început în offline, dar ulterior a fuzionat cu programul „InfoLider”, în care se infiltrase și ZdG. Timp de cinci luni, „Olga” a participat la sesiuni de instruire privind propaganda, persuasiunea politică și îndoctrinarea ideologică. A primit sarcini pentru proiecte online și offline și a fost remunerată pentru activitatea sa – în total, a obținut 50.000 de lei și a ajuns să devină un fel de lider de rețea. Ulterior, NordNews a transferat acești bani și alte sume primite către Centrul Național Anticorupție (CNA) și a oferit dovezi care au ajutat la destructurarea unor componente ale rețelei și au dus la câteva arestări.

Iată câteva dintre principalele constatări:

• ONG-ul „Evrazia” al lui Șor a fost organizatorul acestei operațiuni, pe care o numeau „Hackathonul Tehnologiilor Electorale”. Proiectul a implicat o listă lungă de figuri din Rusia, experți în domenii-cheie: manipulare electorală, propagandă, relații publice etc.

• Participanții, inclusiv „Olga”, au trecut printr-un set riguros de instruiri online și offline, cu recomandări explicite despre mesajele de transmis, de exemplu:

„Dacă ați observat că cei mai activi alegători din circumscripția voastră sunt mame tinere și bunici cu doi-trei nepoți, asta nu înseamnă că trebuie să le spuneți că fiecare mamă va primi un cărucior nou, iar fiecărei bunici i se va mări pensia. Nu vă vor crede. Dar puteți vorbi despre importanța valorilor familiale, despre faptul că bunicile fac o muncă foarte importantă și că ar fi bine să se mărească puțin pensia. Asta, de fapt, e arta unui consultant politic.”— Piotr Korolev, tehnolog politic rus

• După luni de instruiri online și materiale de lectură distribuite, participanții au fost trecuți la roluri de activiști. Coordonatoarea și curatoarea de mesaje Alina Juk a organizat „sondaje de tip push” offline, în care operatorii întrebau persoane la întâmplare pe stradă. Întrebările erau manipulatoare și conțineau deja un mesaj politic. Alina Juk spunea că rezultatele urmau să fie transmise Blocului Patriotic și Blocului Alternativa. Victor Pruteanu de la Alternativa a negat că ar cunoaște organizația „Pentru alegeri corecte” – paravanul rețelei lui Șor.

• Alte întâlniri și instruiri offline au avut loc la Bălți și Chișinău, cu vorbitori precum deputatul Blocului Patriotic, Bogdan Țîrdea.

• „Olga” a fost apoi transferată la partidul Moldova Mare al Victoriei Fur­tună, unde i s-a spus să se înroleze ca voluntară. Ulterior, a fost selectată pentru programul InfoLider dedicat dezinformării online.

• În paralel, Moldova Mare a abordat redacția NordNews cu o ofertă de a publica articole plătite în schimbul unei sume de bani. Editorii au acceptat pentru a urmări tranzacția financiară și au constatat că, indiferent de întrebările puse, Moldova Mare insista să achite doar cash și fără documente.

„Olga” și-a încheiat investigația, predând toate sumele încasate către CNA, precum și dovezi despre apartamente conspirative și alte locații ale rețelei. Articolul s-a încheiat cu un apel la vot:

„Pe 28 septembrie, puterea se întoarce la cetățeni. Mergeți la vot, informați-vă din surse credibile, refuzați banii, frica și minciuna. Un buletin ștampilat cu discernământ cântărește mai mult decât orice rețea din umbră.”

Bloomberg și documentele scurse

Tot în jocul investigațiilor intră și agenția Bloomberg, care a publicat săptămâna aceasta un articol la subiect. Jurnalistul Alberto Nardelli relatează despre un set de documente scurse ce descriu planul Kremlinului de a răsturna democrația în Republica Moldova. Planul a fost coordonat și aprobat direct de Kremlin în primăvară și vizează o înfrângere a PAS la alegeri, urmată de înlăturarea președintei Maia Sandu de la putere.

Bloomberg nu a publicat documentele și nici nu a detaliat explicit ce conțin acestea. Într-un scurt rezumat, au fost incluse următoarele tactici:

• Recrutarea moldovenilor din Rusia pentru a vota în secțiile din Uniunea Europeană;

• Campanii extinse de dezinformare online și proteste disruptive offline;

• Șantajarea oficialilor moldoveni pentru a perturba elemente ale procesului electoral.

În plus, Bloomberg relatează că, într-un alt set de documente pe care le-a obținut, există dovezi despre utilizarea de către Igor Dodon a serviciilor de securitate și informații pentru a spiona adversarii săi politici în perioada în care era președinte. Acestea implică sute de mesaje text între Dodon și un membru al serviciilor secrete moldovenești, pe care îl însărcina să obțină informații – de la liste de pasageri ale zborurilor și traversări ale frontierei, până la infiltrarea în unele întâlniri. Unele dintre ținte includeau ambasade străine. În cel puțin un caz, Dodon cerea supravegherea unui propriu oficial, afirmând că acea persoană fusese impusă de „partenerii din est” ai țării și că dorea să o monitorizeze.

Igor Dodon a reacționat înainte de publicarea articolului printr-o scrisoare deschisă adresată editorului Bloomberg, John Micklethwait. În aceasta, el nu abordează nicio acuzație concretă, ci dă vina pe PAS pentru „tot felul de lucruri” și acuză Bloomberg că face parte dintr-o conspirație menită să creeze un „scandal artificial”.

Actualizări despre Șor / războiul hibrid

Se pare că newsletterul de azi e aproape în întregime despre atacurile hibride ale Rusiei. Iată câteva alte actualizări importante:

• Socialiștii au operat ilegal un call center electoral din România. Presa română a relatat că 13 moldoveni au închiriat camere într-un hotel din Iași, rezervate până pe 26 septembrie. De asemenea, au rezervat o sală de conferințe, unde au instalat un call center cu computere și căști. Poliția a fost alertată pe 15 septembrie în legătură cu o acțiune suspectă și a descoperit o operațiune care îi suna pe alegătorii moldoveni pentru a-i convinge să voteze cu Socialiștii lui Igor Dodon și cu Blocul Patriotic. Aceasta nu constituie infracțiune conform legislației române, așa că poliția a plecat. Imediat, toți cei 13 moldoveni au părăsit hotelul, achitând integral sejurul nefolosit și au plecat din țară. Partidul Socialiștilor a negat orice legătură cu grupul, calificând povestea drept „o invenție ieftină.”

  De ce România? Vezi nota de subsol¹.

• Autoritatea Națională pentru Cetățenie din România ar lua în considerare retragerea cetățeniei române Victoriei Fur­tună. Aceasta a declarat că nu are informații despre acest subiect și nu a răspuns la întrebări. Conform legii române, cetățenia poate fi retrasă în următoarele condiții:

„Cetățenia română poate fi retrasă unei persoane despre care se constată că are legături cu entități teroriste sau că le-a sprijinit în orice mod, ori este implicată, în orice fel, în pregătirea sau comiterea unui act de terorism sau a săvârșit orice alt act care, potrivit legii, constituie o amenințare la adresa siguranței naționale a României.”

• Noi campanii coordonate de dezinformare vizează poliția și carabinierii. Aceste campanii îi cheamă pe angajații structurilor de forță „să fie de partea poporului” și să se alăture așa-zisei „voințe populare” împotriva guvernului. Experți citați de ZdG au explicat că scopul nu este neapărat de a încuraja dezertările, ci de a delegitima poliția, insinuând că aceasta este o extensie politică a partidului PAS. Ei notează că astfel de campanii au fost observate sau sunt în curs și în Serbia, Georgia și alte țări din Balcani – o inițiativă regională a Kremlinului. Șeful Inspectoratului General de Poliție, Viorel Cernăuțeanu, a reacționat exprimându-și încrederea în profesionalismul subordonaților săi:

„Echipa care stă în dreapta mea, în stânga mea, în spatele meu, eu sunt încrezător că sunt oameni cu rațiune, sunt oameni pregătiți și ei, de fapt, disting răul de bine și înțeleg foarte bine care este rolul unei democrații în R. Moldova.”

• Pe 22 septembrie, forțele de ordine au desfășurat peste 250 de percheziții în localități - și în penitenciare - din întreaga țară. Oficialii afirmă că aceste descinderi, care au implicat poliția, trupele speciale Fulger, SIS și alte structuri, vizau suspecți acuzați că pregăteau dezordini în masă și operațiuni de destabilizare orchestrate de Rusia. Igor Dodon a declarat ulterior că sediile Partidului Socialiștilor din două raioane din nordul țării au fost percheziționate. El a acuzat-o pe președinta Maia Sandu că pregătește terenul pentru anularea alegerilor.

• Ministerul Justiției dă în judecată partidul Victoriei Fur­tună, „Inima Moldovei”, pentru a-i limita activitatea. Această acțiune vine după o sesizare a Comisiei Electorale Centrale (CEC) transmisă săptămâna trecută. Într-o declarație recentă, Irina Vlah a afirmat că perchezițiile recente ale forțelor de ordine au vizat partidul său. Poliția nu a comentat această afirmație, însă două partide mai mici din cursa electorală - PNM și ALDE - au transmis articolele din presă către CEC, solicitând o anchetă. CEC le-a transmis mai departe Ministerului Justiției (de unde a plecat inițial sesizarea), iar ministerul a dat în judecată partidul, afirmând că există suspiciuni rezonabile de finanțare ilegală a formațiunii. Acest proces, aflat acum pe rol, a generat întrebări despre ce s-ar întâmpla dacă „Inima Moldovei” ar fi exclusă din alegeri – partidul face parte din Blocul Patriotic, alături de Socialiștii lui Igor Dodon.

Alte știri electorale

Iată o recapitulare a celorlalte știri electorale importante din această săptămână:

• Blocul Alternativa promite să nu fure mai mult decât e obiceiul.

  Ion Bulgac, candidatul cu nr. 31 pe lista Alternativa și membru al partidului MAN, a răspuns astfel unei întrebări din partea unui jurnalist:

„Blocul Alternativa, fiind o forță politică centristă sănătoasă, reunește oameni cu viziuni diferite, capabili să găsească compromisuri. […] Veți vedea acolo oameni capabili să gestioneze treburile publice fără să fure mai mult decât toți predecesorii lor.”

• Igor Dodon îndeamnă locuitorii din Transnistria să se deplaseze la secțiile de vot cu 3 zile înainte de alegeri. El a invocat recentele reparații la pod și a sugerat că autoritățile ar putea încerca să închidă podurile în ziua alegerilor. A îndemnat alegătorii din regiune să meargă și să rămână câteva zile la rude de pe malul drept, astfel încât să nu poată fi împiedicați să ajungă la urne duminică.

Afaceri internaționale

Iată cele mai importante știri internaționale (majoritatea tot legate de alegeri) din această săptămână:

• Guvernul SUA a anunțat că reia finanțarea pentru linia electrică de înaltă tensiune Strășeni–Gutinaș. Grantul de 130 de milioane de dolari, care anterior era gestionat prin USAID, va continua sub noul mecanism de ajutor internațional al Departamentului de Stat. Linia electrică de 190 km va fi a treia mare conexiune cu rețeaua energetică a României și, implicit, a Uniunii Europene. Prima conexiune, linia Chișinău–Vulcănești, urmează să fie finalizată în acest an, iar o a doua este în faza de planificare. Anunțul Ambasadei SUA a numit această investiție „o oportunitate excelentă pentru companiile americane”, sugerând că lucrările vor fi rezervate firmelor din SUA. Așadar, SUA reia o parte din ajutorul pentru Moldova, dar într-un cadru de tip „America First”.

• Opt foști ambasadori ai SUA semnează o scrisoare deschisă prin care avertizează asupra unei posibile victorii a partidelor pro-ruse la alegeri.

  Ambasadorii Kent D. Logsdon, James D. Pettit, Adrian Zuckerman, Mark Gitenstein, Kathleen Kavalec și Jim Rosapepe au semnat scrisoarea în care avertizează că o victorie a partidelor pro-ruse ar „zgudui securitatea regională, ar amenința flancul estic al NATO și ar oferi Kremlinului o nouă platformă pentru agresiuni împotriva României și Ucrainei.” Ei au făcut apel la susținerea Moldovei, scriind: „Nu există cale de mijloc între libertate și tiranie: alegerea Moldovei este alegerea lumii: libertatea.”

• Ucraina sancționează 11 politicieni moldoveni. Acțiunea Ucrainei presupune înghețarea activelor deținute în Ucraina, interdicții de călătorie, interzicerea activităților comerciale și alte măsuri. Persoanele vizate sunt: Victoria Fur­tună, Evghenia Guțul, Bogdan Țîrdea, Constantin Starîș, Vasile Bolea, Igor Șornikov, Iurie Ciofu, Victor Petrov, Nataliia Paraska, Ion Mahu și Dmitrii Konstantinov. Sancțiunile se aplică pentru o perioadă de 10 ani.

Actualizări despre Plahotniuc

Pe 17 septembrie, s-a anunțat că Grecia nu mai plănuiește extrădarea lui Vladimir Plahotniuc pe 25 septembrie. Prim-ministrul Recean a speculat că Plaha încearcă să amâne revenirea în speranța că va da peste un guvern pro-rus favorabil, și a menționat că autoritățile moldovene solicită în continuare extrădarea imediată. La 24 de ore după, Grecia a anunțat că își schimbă poziția și că data de 25 septembrie rămâne valabilă. Nu este clar ce s-a întâmplat în acest interval de timp.

Între timp, în Moldova, avocații lui Plahotniuc urmau să apară în fața instanței pentru a se opune cererii procurorilor de a-l disjunge din dosarul mai amplu privind frauda bancară. Ședința a fost amânată, deoarece avocatul lui Plaha a fost dus cu ambulanța la spital cu 10 minute înainte de începerea audierii.²

Tot săptămâna aceasta, procurorii au obținut un mandat de arestare pentru bodyguardul și și omul de încredere a lui Plahotniuc, Constantin Țuțu. Când a fost arestat la Atena împreună cu Plaha, Țuțu nu figura ca urmărit în Moldova, în ciuda mai multor dosare penale care trenează (lent) prin instanțe. Procurorii au argumentat că noile probe și circumstanțe îl transformă într-un risc de fugă și au cerut arest preventiv.

Zvonuri recente susțin că Țuțu s-ar afla în Transnistria, în timp ce avocații lui afirmă că este în continuare în Grecia. Locația sa actuală este necunoscută, după ce a fost eliberat din custodia autorităților elene luna trecută.

1. A opera un call-center pentru mobilizarea alegătorilor nu este deloc ilegal — dar este activitate electorală și, prin urmare, trebuie finanțat din fonduri oficiale ale partidului. Mutarea unui call-center și a echipei de campanie în afara țării s-ar face pentru a eluda reglementările privind finanțarea partidelor și pentru a ascunde sursa fondurilor.

2. Sper foarte mult ca el sau ea să fie bine. Dar dacă ar fi să analizăm numărul vizitelor la spital, defecțiunilor auto, accidentelor și altor „întâmplări” care li se întâmplă avocaților lui Plaha / Șor / Plahon / Guțul / Țauber / etc. chiar cu o oră înainte de ședința de judecată, s-ar putea observa un tipar.