Se încheie mandatul Parlamentului de legislatura a XI-a și începe sezonul electoral
Rezumat săptămânal: 16 iulie
Parlamentul de legislatura a XI-a și-a încheiat mandatul
Mandatul oficial al actualului Parlament a început în ziua alegerilor, pe 11 iulie 2021, și a expirat acum, după 4 ani. Țara are, de acum, un Parlament interimar, cu rol de supraveghere, dar cu limitări majore în ce privește adoptarea de noi legi, până când viitorul Parlament își va începe mandatul în urma alegerilor din 28 septembrie.
Mandatul s-a încheiat după o sesiune-maraton în care au fost votate sau modificate 79 de proiecte de lege într-o singură zi. Organizația de monitorizare Promo-LEX a semnalat lipsa substanțială de transparență în acest efort legislativ final, menționând că ordinea de zi s-a modificat cu peste 300%, iar multe proiecte de lege au fost adoptate fără dezbateri în plen și cu atât mai puțin fără consultare publică.
Uniunea Avocaților din Republica Moldova a protestat vehement față de un amendament care adaugă trei membri non-politici1, numiți de Ministerul Justiției, în consiliul Uniunii Avocaților. Președintele Uniunii, Dorin Popescu, a numit această decizie „un atac fără precedent asupra instituției profesiei juridice” și a criticat atât intervenția Guvernului în structura de autoreglementare a avocaților, cât și faptul că amendamentul a fost introdus în ultimul moment, fără nicio consultare.
Avocații au amenințat cu grevă și nu s-au declarat mulțumiți de discuția avută la Ministerul Justiției, unde reprezentanții Parlamentului și-au cerut scuze pentru lipsa consultărilor. Li s-a spus că amendamentele au scopul de a alinia legislația la normele europene și că, odată votate, acestea nu pot fi modificate decât de viitorul Parlament. Avocații îi cer acum președintei Maia Sandu să nu promulge legea. În acest sens, au anunțat o grevă între 15 și 25 iulie, perioadă în care avocații vor lucra doar în cazuri care țin de siguranța publică. Președinția a anunțat că va examina proiectul de lege și va reveni cu un răspuns în următoarele 14 zile.
Într-o veste mai puțin controversată, în ultima zi de vot Parlamentul a aprobat și construcția unui nou „HiTech Park”. Proiectul prevede o nouă structură, actualizând legea privind parcurile industriale pentru a susține locurile de muncă din sectorul tehnologic modern și pentru a atrage investiții private. În baza acestuia, un „mini-oraș” dedicat sectorului IT urmează a fi construit pe circa 50 de hectare în suburbia Stăuceni a Chișinăului, vizavi de Arena Chișinău.
Proiectul este conceput ca un parteneriat tripartit.: instituții publice, mediul academic și sectorul privat. Parcul HiTech va include birouri, laboratoare și centre de cercetare, campusuri universitare, centre de conferințe și zone rezidențiale. Scopul este ca parcul să fie inaugurat în următorii cinci ani, iar legislația prevede crearea a 21.000 de locuri de muncă bine plătite. Proiectul va fi finanțat parțial din Planul UE pentru Creștere Economică în Moldova, care alocă 200 de milioane de euro pentru zone industriale și de inovare. Noua companie publică responsabilă de gestionarea parcului va începe preluarea terenului alocat în următoarele 30 de zile.
Pe măsură ce jurnaliștii vor analiza în detaliu mai multe aspecte ale avalanșei legislative, care a marcat finalul Parlamentului de legislatura a XI-a, este probabil să revenim cu articole suplimentare. Dar, pentru moment, acest parlament, care a început odată cu victoria categorică a PAS din 11 iulie 2021, s-a încheiat. Perioada electorală oficială a început pe 14 iulie, iar înregistrările pentru noile alegeri sunt în desfășurare.
Alte știri politice și de politică externă
Iată o sinteză a principalelor știri politice și de afaceri externe din ultima săptămână:
Președintele României, Nicușor Dan, a comentat interdicția de călătorie impusă lui Ion Ceban. El a fost întrebat de jurnaliștii români despre procesul de instituire a acestei interdicții, în special dacă decizia a fost luată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Președintele Dan a răspuns negativ, afirmând că există „alte mecanisme prin care statul român reacționează atunci când observă o amenințare la adresa securității naționale.” El a declarat că nu poate oferi mai multe comentarii, reiterând din nou că este o chestiune de securitate națională. Ulterior, a fost întrebat despre întâlnirile primarului Ceban cu oficiali români de rang înalt, inclusiv cu fostul prim-ministru, la care președintele Dan a răspuns:
„Asta nu se va mai întâmpla în următorii cinci ani. Este o chestiune de securitate națională – asta pot să vă spun. A fost realizată o evaluare în ceea ce-l privește, care a confirmat existența unei amenințări la adresa securității naționale.”
Primarul Ceban a reacționat la aceste declarații spunând: „Mai mult decât o bâlbâială și un zâmbet ironic (…) n-am văzut nimic.” Dl Ceban a reiterat că nu are nicio informație oficială despre care instituție a inițiat interdicția sau de ce. El a cerut comunității internaționale să pună presiune pe România în această chestiune.
După vizita sa la Moscova, Igor Dodon a călătorit în Belarus. Acolo s-a întâlnit cu Lukașenko și a promis relații strânse și schimburi comerciale cu Belarus după alegerile din Moldova2.
Schisma din Biserica Ortodoxă se adâncește. Mitropolia Basarabiei, care face parte din Biserica Ortodoxă Română, a cerut Guvernului României să retragă cetățenia preoților din Mitropolia Moldovei – care aparține de Biserica Ortodoxă Rusă – ce sprijină războiul din Ucraina și atacurile hibride împotriva Moldovei. Biserica afiliată României a criticat ipocrizia preoților și episcopilor care predică evanghelia dominației ruse, în timp ce folosesc pașapoartele UE pentru a merge în pelerinaje și a participa la programe finanțate de UE în România și alte țări. Tot săptămâna aceasta, în satul Grinăuți, enoriașii au scos cu forța un preot din biserică, după ce acesta a anunțat că a trecut de la Mitropolia Moldovei la Mitropolia Basarabiei. Confruntarea a fost surprinsă pe video, iar poliția a fost prezentă, încercând să gestioneze mulțimea. Reprezentanții poliției locale au declarat că „Toți cei implicați vor fi trași la răspundere.”
Guvernul a aprobat decizia de a redenumi Aeroportul Internațional Chișinău în onoarea compozitorului Eugen Doga. Decizia va intra în vigoare imediat ce va fi publicată în Monitorul Oficial, însă nu există încă un termen clar privind momentul redenumirii sau modul în care aceasta va fi implementată. Cel mai cunoscut compozitor contemporan din Moldova a decedat pe 3 iunie, la vârsta de 88 de ani.
Biroul Național de Statistică (BNS) a publicat rezultatele finale ale recensământului din 2024. După mai multe amânări, rezultatele recensământului de anul trecut sunt acum publice. Moldova are o populație oficială de 2.409.200 de „rezidenți obișnuiți”, o scădere de 13,6% în ultimul deceniu, față de recensământul din 2014. 46,4% dintre moldoveni trăiesc în zone urbane, o creștere de 7,9% în 10 ani. O mare parte din această schimbare se datorează creșterii municipiului Chișinău, unde locuiește 29,9% din populația țării – în creștere de la 22,1%. Comentând acest aspect, BNS a scris: „Deși ponderea populației urbane este în continuă creștere, Republica Moldova rămâne practic cea mai rurală țară din Europa.”
Ambasada SUA din Chișinău l-a primit pe noul însărcinat cu afaceri ad interim, Kevin Covert. Acesta a fost repartizat temporar la ambasadă din funcția de director pentru Afaceri Est-Europene, unde supraveghea misiunile SUA în Ucraina, Moldova și Belarus. Este un diplomat de carieră și a mai activat anterior la Chișinău în 2024. Nu există încă nicio indicație privind momentul în care Moldova va avea un ambasador oficial, întrucât democrații din Senatul SUA continuă să încetinească nominalizările în semn de protest față de desființarea USAID, iar administrația Trump continuă să reducă radical Departamentul de Stat și, în general, corpul diplomatic american.
O nouă investigație scoate la iveală detalii despre taberele paramilitare ale lui Șor
Anul trecut, chiar înainte de alegerile prezidențiale și referendumul privind integrarea în UE, Poliția Națională și Serviciul de Informații și Securitate (SIS) din Moldova au raportat că rețeaua lui Ilan Șor antrena tineri pentru a iniția revolte și tulburări civile. Am relatat la acel moment cum autoritățile susțineau că ONG-ul lui Șor, „Eurasia”, a transportat peste o sută de tineri din Moldova la Moscova sub pretextul unor „schimburi culturale”. Acolo, aceștia ar fi fost instruiți în exploatarea protestelor pentru a provoca revolte. Un subgrup a fost selectat pentru instruiri suplimentare în Bosnia și Herțegovina și Serbia, unde au fost antrenați în pilotajul dronelor, lansarea de explozibili și materiale incendiare cu ajutorul acestora, utilizarea armelor ușoare și „psihologia de masă” a mulțimilor.
Săptămâna aceasta, publicația de investigație Cu Sens a lansat o nouă anchetă, despre cum a fost organizat acest proces și cine a fost implicat. Investigația este extrem de detaliată și merită citită integral – iată câteva dintre concluziile principale:
Cel puțin opt moldoveni (posibil mai mulți) au participat la tabere de antrenament în Republika Srpska, în perioada iulie – septembrie 2024. Acolo au primit instruiri în utilizarea armelor, dronelor și explozibililor, menite să fie folosite pentru a exploata tulburările civile de masă organizate de Kremlin.
Trei moldoveni au fost puși sub acuzare: un bărbat și două femei. Vladimir Harcevnicov, 37 de ani, fusese anterior condamnat pentru uciderea unui taximetrist și furtul mașinii acestuia, când avea 17 ani. Aliona Gotco, 34 de ani, fusese acuzată anterior de acte de vandalism organizat, legate de revoltele instigate de Șor. Ludmila Costenco, 53 de ani, a fost identificată ca lideră a protestelor asociate lui Șor, începând cu 2022. Toți trei neagă acuzațiile și susțin că deplasările lor în Republika Srpska și regiune au fost simple vacanțe. Cei trei au fost reținuți pe 11 octombrie 2024, la vama moldovenească, împreună cu alte două persoane (una dintre ele colaborează acum cu anchetatorii), într-un automobil marca Mercedes. În mașină au fost găsite drone, ochelari VR pentru pilotaj, baterii, echipamente de control radio și informații scrise despre fabricarea de dispozitive incendiare și explozive din materiale obișnuite.
Cu Sens a urmărit traseul parcurs de aceștia și de alți participanți la tabere. Aceștia au folosit combinații complicate de zboruri, trenuri și autobuze pentru a ajunge din Chișinău în Bosnia și Herțegovina. S-au reunit în orașul montan Banja Luka, unde au fost întâmpinați de mai mulți bulgari și ruși care i-au dus într-o tabără din apropiere. Cu o lună înainte de aceste evenimente, Rusia a deschis o misiune diplomatică în acest oraș. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat cu ocazia inaugurării:
„Sunt onorat să vă salut la ceremonia de deschidere a biroului diplomatic al Federației Ruse în Bosnia și Herțegovina, în orașul Banja Luka. Cu căldură în suflet vedem cât de puternice și sincere sunt tradițiile antifasciste în rândul poporului sârb. Aici suntem de aceeași parte a istoriei – singura corectă.”
Cu Sens relatează că mai mulți instructori aveau legături cu gruparea Wagner, iar alții cu așa-numitele autorități de ocupație ruse din Ucraina. Unul dintre ei, un bulgar pe nume Mircho Angelov, a fugit din Moldova după ce a vandalizat 20 de bancomate – act considerat de poliție drept un test de reacție la provocări simultane. Ulterior, acesta a vandalizat memorialul Holocaustului din Paris. Angelov are tatuate pe tibii numărul 14883 și simboluri naziste, inclusiv svastici. Alți instructori erau asociați cu grupări care au angajat moldoveni pentru a vandaliza clădiri din Franța cu Steaua lui David.
Procurorii moldoveni nu cunosc numărul total de persoane instruite în tabere, declarând doar că este vorba de „un număr mare de persoane”. Întrebat de jurnaliștii Cu Sens dacă „pericolul mai persistă?”, directorul SIS, Alexandru Musteață, a refuzat să comenteze.
Alte știri despre Șor și războiul hibrid
Iată o sinteză a celor mai importante știri legate de Ilan Șor și războiul hibrid dus de Kremlin împotriva Republicii Moldova:
Procurorii cer o pedeapsă de 13 ani în cazul Marinei Tauber. În pledoaria finală, procurorii au solicitat o pedeapsă cu închisoarea de 13 ani, o interdicție de cinci ani de a ocupa funcții publice sau de a activa în domeniul financiar, precum și confiscarea unor bunuri în valoare de 206 milioane de lei. Procesul vizează multiple episoade de distribuire organizată de fonduri introduse ilegal din Rusia către activiști, protestatari și susținători ai Partidului Șor. Apărarea nu s-a concentrat pe combaterea probelor și acuzațiilor aduse de procurori, ci a mizat pe vicii de procedură și strategii de tergiversare. Astfel, Tauber a alternat între arest preventiv, arest la domiciliu, control judiciar (adică restricții de călătorie) și invers. A primit permisiunea de a părăsi țara, inclusiv către Moscova, de 12 ori pe durata procesului. În ianuarie, toate aceste măsuri preventive au expirat, iar Tauber a fost liberă să plece. A ieșit din țară spre Rusia și nu s-a mai întors.
Unde se află Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan? În martie, am relatat cum cei doi deputați afiliați lui Ilan Șor au părăsit Moldova chiar înainte de a fi condamnați la închisoare. La acel moment, se credea că se ascund în Transnistria. Săptămâna aceasta, lideri guvernamentali de rang înalt au oferit declarații contradictorii privind locația actuală a celor doi fugari. Lilian Carp, deputat PAS și președinte al Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, a declarat într-un interviu că fugarii nu mai sunt în Transnistria, dar că nu au ieșit din regiune „pe căi oficiale”. El a spus că nu se cunoaște cum au părăsit zona și nici unde se află. A doua zi, șeful Poliției Naționale, Viorel Cernăuțeanu, a fost întrebat despre acest subiect și a reiterat că autoritățile cred că aceștia încă se ascund în Transnistria, adăugând: „Cred că așteaptă alegerile.” Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că nu poate confirma dacă fugarii au părăsit regiunea, dar că aceștia se află „pe malul stâng al Nistrului” – ceea ce poate însemna Transnistria, Ucraina sau altă zonă aflată la est.
Poliția reține persoane pentru organizarea de proteste plătite. Poliția a publicat un videoclip în care se vede reținerea unui bărbat care împărțea plicuri cu bani protestatarilor din fața instanței unde se desfășura procesul bașcanei Evghenia Guțul. Ulterior, au fost anunțate alte trei arestări legate de activități similare în fața instanței unde avea loc o ședință în dosarul Marinei Tauber. În ambele cazuri, poliția a emis o declarație prin care susține „dreptul cetățenilor la întrunire”, dar avertizează că protestele plătite sunt ilegale.
Blocul „Pobeda” („Victorie”) al lui Ilan Șor a depus actele pentru participarea la alegeri. Comisia Electorală Centrală urmează să examineze cererea.4
UE impune sancțiuni lui Dumitru Buimistru și Veaceslav Valico. Pe lângă sancțiunile anunțate săptămâna trecută împotriva persoanelor și companiilor afiliate lui Șor, Uniunea Europeană i-a sancționat pe Dumitru Buimistru pentru implicarea în campanii de „dezinformare sincronizată”, în calitate de propagandist principal pe canalul online MD24 al lui Ilan Șor. De asemenea, „activistul civic” Veaceslav Valico a fost sancționat pentru rolul său în diseminarea dezinformării ca parte a „activităților hibride malițioase ale Federației Ruse”. Valico a acționat ani la rând ca un soi de provocator „la comandă”, fiind afiliat, de-a lungul timpului, cu Plahotniuc, Șor și Platon.
„Numiri non-politice” sună puțin ca un oximoron. În teorie, aceste persoane ar trebui să provină din mediul academic sau din grupuri profesionale, nu din politică activă sau din partide.
Igor Dodon călătorește constant la Moscova, ocazional în Belarus, iar când vrea să meargă în vacanță își aduce familia în UE. Nu reușește însă niciodată să ajungă în Ucraina, cel mai mare vecin al Moldovei și un partener comercial foarte important. Mă întreb de ce?
Dacă nu cunoști acest simbol, vezi descrierea oferită de Liga Anti-Defăimare (ADL) aici.
Având în vedere dizolvarea Partidului Șor și reglementările electorale care interzic partidele succesoare celor declarate neconstituționale, este extrem de puțin probabil ca acest bloc să fie înregistrat.