Recapitulare săptămânală: Summitul UE, Vlah cântă rap, Transnistria, în dificultate
4 iulie 2025
Următorul articol a apărut pentru prima dată astăzi în Moldova Matters, în limba engleză. A fost scris de David Smith și tradus în limba română de Diana Guja.
Primul Summit Bilateral UE–Moldova la Chișinău
Astăzi, Republica Moldova găzduiește primul summit bilateral cu Uniunea Europeană, un eveniment prezentat drept „un moment de referință” care „reafirmă sprijinul neclintit al UE pentru reformele din Moldova și aspirațiile sale de integrare europeană”.
Liderii de vârf ai UE – inclusiv președintele Consiliului European, António Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen – se alătură președintei Maia Sandu, prim-ministrului Dorin Recean și președintelui Parlamentului, Igor Grosu, la acest summit.
Ce rezultate sunt așteptate?
Republica Moldova a început negocierile oficiale de aderare la UE acum un an, pe 25 iunie 2024. De atunci, s-a desfășurat un proces de „screening”, în care legislația națională a fost analizată pentru a evalua compatibilitatea cu cea a Uniunii Europene. Următorul pas ar fi deschiderea negocierilor formale pe cele 33 de „capitole” ale legislației UE, grupate în 6 clustere. Pentru a deschide un cluster este nevoie de aprobarea tuturor statelor membre ale UE.
Cel mai concret rezultat posibil al acestui summit ar fi anunțarea deschiderii negocierilor pe unul dintre aceste clustere legislative. Totuși, un astfel de anunț nu este neapărat așteptat. Toate statele membre susțin avansarea Moldovei pe calea aderării, însă Ungaria blochează în prezent deschiderea negocierilor cu Ucraina. În ultimele luni, oficialii europeni au jonglat cu ideea separării proceselor de aderare ale Moldovei și Ucrainei, însă ulterior au dat înapoi.
Având în vedere declarațiile recente ale guvernului de la Chișinău, care a susținut menținerea unui parcurs comun cu Ucraina, este puțin probabil ca astăzi să fie anunțată o eventuală separare a celor două dosare.
„Același drum, același viitor”
Principalul rezultat al summitului de astăzi va fi, cel mai probabil, unul simbolic – o demonstrație puternică de sprijin din partea Uniunii Europene înaintea alegerilor din septembrie. În comunicările dinaintea summitului, UE a subliniat că „suveranitatea, securitatea și reziliența Republicii Moldova vor fi în centrul discuțiilor”. Adoptarea unui accent pe „suveranitate” într-un moment în care acest cuvânt a fost folosit ca armă retorică împotriva UE în România și Moldova arată poziționarea politică internă a evenimentului.
Înaintea summitului, UE a lansat o campanie de informare intitulată „Același drum, același viitor”, care include videoclipuri cu jurnaliști, antreprenori și alte persoane influente din Moldova, vorbind despre beneficiile concrete ale relației țării cu Uniunea Europeană.
Deși summitul nu reprezintă o susținere explicită a PAS, este un semnal clar de sprijin din partea UE pentru partidele pro-europene din Moldova, în perspectiva alegerilor din septembrie.
Iată un exemplu dintre videoclipurile campaniei – poți vedea mai multe detalii despre aceasta aici.
195 de „sportivi” refuzați la intrarea în Moldova
Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a anunțat că a refuzat intrarea în țară a 19 persoane și a împiedicat alte 176 să se îmbarce în zboruri cu destinația Chișinău. Toți erau cetățeni ai Rusiei și Belarusului, care intenționau să participe la așa-numitul „Campionat European de Kickboxing” organizat în Chișinău. După cum relatam săptămâna trecută, evenimentul a fost organizat de o structură rusească nerecunoscută internațional – „World Kickboxing Federation” (WKF). Potrivit Poliției de Frontieră, persoanele care s-au prezentat drept sportivi ar fi avut legături cu „grupări criminale organizate, direct conectate cu structuri de forță din Federația Rusă”.
Un consilier al primarului Ion Ceban a publicat un video cu un bărbat care susținea că a rămas blocat la frontieră împreună cu minori dintr-un club sportiv din România. Acesta afirma că a fost reținut mai bine de trei ore și acuza autoritățile moldovene că refuză accesul în țară „cetățenilor României și ai Uniunii Europene”. Ulterior, Ziarul de Gardă a relatat că bărbatul, Marius Vasile Niță, conduce un club sportiv pentru tineret în România, dar a avut și o carieră politică, fiind recent implicat în acțiuni provocatoare în sprijinul lui George Simion.
Verificările sporite la frontieră, întârzierile și refuzurile de intrare în țară ale „sportivilor” ruși și belaruși au provocat un schimb de replici între autoritățile centrale și Primăria Chișinău, coorganizator al evenimentului. Primarul Ion Ceban a declarat că „este regretabil că se începe să fie numiți copiii – criminali” și a calificat declarațiile Poliției și ale Guvernului drept „minciuni și dezinformări”, adăugând că aceștia fac să pară că „niște copii ar fi mercenari Wagner care ar destabiliza ceva”.
Ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nikitin, a confirmat că unii dintre cei cărora li s-a refuzat accesul erau minori:
„În ceea ce privește imaginile apărute în spațiul public, trebuie să distingem două cazuri. Primul vizează echipe de sportivi juniori, care au fost, până la urmă, admiși în țară, având scopuri clar definite și dovezi. Dar în aceeași zi, a existat și o altă situație în care sportivii nu au putut furniza dovezi clare despre cine sunt, cine însoțește copiii și cine este organizatorul evenimentelor la care urmau să participe. Din acest motiv, nu li s-a permis intrarea în Moldova.”
Ministerul de Interne a reiterat că cele 195 de persoane respinse reprezentau un „risc major pentru securitatea națională”.
La rândul său, Ministerul Educației a calificat drept „regretabil” faptul că sportivii ruși au fost admiși în competiție sub drapelul Federației Ruse și nu sub unul neutru. Pe pagina oficială de Facebook a Ministerului, se arată:
„Această decizie demonstrează, încă o dată, ipocrizia celor care se autointitulează ‘proeuropeni’, dar în realitate arată reverență față de un stat agresor și deschidere față de rețele criminale. Aceasta este, de fapt, esența alternativei oferite de partidul primarului: ipocrizie, duplicitate și complicitate periculoasă.”
În cele din urmă, evenimentul a avut loc, dar cu o participare redusă. Aproximativ 700 de sportivi din 17 țări europene au fost prezenți, iar campionatul de tineret s-a desfășurat în mare parte conform planului. Primarul Ceban a participat și el, declarând că organizarea campionatului la Chișinău este o „realizare importantă (…) în ciuda tuturor obstacolelor și presiunilor din partea autorităților centrale.”
Transnistria, într-o situație complicată
Victor Gușan a „donat” 35 de milioane de ruble transnistrene Tiraspolului, sub forma unor „ajutoare caritabile”. Gușan este proprietarul companiei Sheriff, care deține un monopol aproape complet asupra sectoarelor economiei transnistrene – de la supermarketuri, benzinării, industrii, telecomunicații, până la media.
Primarul din Tiraspol a declarat că fondurile, echivalentul a aproximativ 1,8 milioane de euro, vor fi folosite pentru a soluționa problemele economice ale orașului. Recent, Tiraspolul a fost nevoit să transfere 75 de milioane de ruble din bugetul municipal în bugetul „național” al regiunii separatiste.
Această „donație” scoate în evidență criza financiară tot mai profundă din Transnistria… și exact asta și-a propus să facă.
Experții nu sunt de acord în privința a ceea ce semnalează exact această mișcare, însă toți sunt de acord că intenția a fost clar una de a transmite un semnal. Sheriff controlează de facto toate aspectele „statului” transnistrean și își stabilește propriile cote de impozitare. Se pare că Sheriff a mai făcut în trecut „donații” unice de sprijin, însă niciodată în numele lui Viktor Gușan personal. Gușan preferă să rămână în umbră, conducând regiunea prin intermediari (în colaborare cu FSB-ul), dar nu în mod direct – fiind, potrivit relatărilor, stabilit în Germania.
Experții sunt împărțiți în privința destinatarului acestui semnal, însă sunt de acord că invocarea directă a numelui lui Gușan este menită să atragă atenția fie la Chișinău, fie la Moscova – sau poate la ambele – asupra faptului că situația din regiune devine extrem de gravă. În contextul în care Rusia a alimentat criza reducând livrările de energie, iar Chișinăul manifestă un nivel redus de implicare sau interes, este posibil ca Gușan și liderii regiunii să transmită mesajul că nu pot fi ignorați prea mult timp – și că vor să fie plătiți.
În septembrie 2023, am scris despre criza latentă pe care războiul din Ucraina a declanșat-o în Transnistria și despre motivele pentru care această situație este inevitabil sortită degradării. Puteți citi acel articol aici:
Șor, securitatea și războiul hibrid
Iată o sinteză a principalelor știri ale săptămânii legate de războiul hibrid purtat de Rusia împotriva Republicii Moldova:
FSB-ul rus susține că a reținut doi spioni moldoveni. Conform autorităților ruse, cei doi bărbați ar fi agenți ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Moldovei și și-ar fi „recunoscut vina”. Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a calificat acuzațiile drept „nefondate și speculative” și a semnalat că Rusia blochează accesul consular la cei reținuți. Experți consultați de Ziarul de Gardă pun la îndoială că cei doi ar fi fost agenți SIS și speculează că aceștia ar fi victime colaterale într-un joc orchestrat de Kremlin. MAE reiterează avertismentul de călătorie în Rusia, din cauza riscului de rețineri arbitrare.
Poliția avertizează cetățenii să nu folosească aplicația „Taito”. Rețeaua lui Ilan Șor le-ar cere oamenilor, prin această aplicație nouă de comunicare în grup, să furnizeze date personale pentru a le fi deschise conturi bancare la PSB – o bancă rusească aflată sub sancțiuni. Poliția avertizează că oferirea datelor personale și acceptarea de bani în schimbul votului constituie infracțiuni grave. Informațiile despre aplicație au fost obținute în timpul perchezițiilor din regiunile în care activează rețeaua Șor.
Adrian Culai, condamnat pentru finanțarea ilegală a unui partid politic. Procuratura l-a găsit vinovat în cadrul schemei cunoscute local drept „Arina 007”. Ilan Șor i-a propus Arinei Spătaru să creeze un partid pro-european, finanțat de el, dar controlat din umbră. Spătaru a colaborat cu procurorii și a devenit martor sub acoperire, ceea ce a dus la arestarea și, ulterior, fuga a doi deputați. Șor i-ar fi instruit pe Mihai Bagas și Adrian Culai să se alăture Arinei Spătaru în acest proiect, iar Adrian Culai a devenit secretarul partidului ALDE. Culai a pledat vinovat pentru că a acceptat 452.700 de dolari de la Șor în acest scop. A fost condamnat la patru ani de închisoare, pedeapsă care a fost suspendată, cu condiția unei conduite bune pe durata unei perioade de probă de un an. De asemenea, a fost amendat cu 200.000 de lei și i s-a interzis să activeze în domeniul contabilității sau finanțelor timp de șapte ani. Arina Spătaru a protestat vehement împotriva acestei condamnări, intrând temporar în greva foamei în luna mai, susținând că Culai a fost martor colaborator în ancheta sub acoperire. Procurorii nu au făcut publice condițiile convenite cu Culai și alți martori colaboratori în acest dosar.
Procurorii cer 9 ani de închisoare pentru bașcana Evghenia Guțul. Procesul s-a încheiat pe 3 iulie, Guțul și co-inculpata sa, Svetlana Popan, pledând nevinovat. Judecătorii vor analiza acum probele și argumentele prezentate și au anunțat că sentința va fi pronunțată pe 4 august. Igor Dodon a apărat-o public pe Guțul, afirmând că procesul este o încercare a Maiei Sandu de a „batjocori în mod deschis mama a doi copii mici”. El a acuzat guvernul de persecuție politică, fără a aborda însă fondul acuzațiilor – finanțarea ilegală a partidului Șor. Igor Dodon este el însuși judecat într-un dosar care avansează lent prin instanțe, privind presupusa acceptare a unei pungi pline cu bani de la Plahotniuc. Guțul a declarat public că poliția a sporit securitatea în fața apartamentului ei, unde se află în arest la domiciliu. Ea susține că aceasta ar fi o formă de „hărțuire”, deși cel mai probabil măsura are scopul de a preveni o eventuală fugă înainte de pronunțarea sentinței – situație devenită frecventă în cazurile legate de rețeaua Șor.
Actualizări politice
Iată o sinteză a celor mai importante subiecte politice ale săptămânii:
„PAS, spune adio.” Irina Vlah, fosta bașcană și actuala lideră a Partidului „Inima Moldovei”, a înregistrat un videoclip rap în care îndeamnă alegătorii să spună adio PAS. Dacă scopul a fost să atragă atenția… a reușit cu brio. Interpretarea ei stângace și inconfortabilă (pentru toată lumea) a fost întâmpinată în mare parte cu ironii în mediul online, dar a devenit subiectul principal de discuție pentru câteva zile.
Moldova marchează 35 de ani de la „Declarația de Suveranitate”. Pe 23 iunie 1990, Sovietul Suprem al RSS Moldovenești a declarat supremația autorității sale asupra Sovietului Suprem al URSS. Declarația formală de independență a venit mai târziu, pe 27 august 1991, însă această declarație timpurie a reprezentat un pas esențial pe drumul spre independență. Președinta Maia Sandu, premierul Dorin Recean, președintele Parlamentului Igor Grosu și alți lideri ai PAS au condus un marș al suveranității cu circa 10.000 de persoane pentru a comemora aniversarea. În fața mulțimii, președinta Sandu a declarat:
„Suveranitatea nu este un slogan, ci muncă zilnică. Cei care astăzi par să-și graveze cuvântul «suveranitate» pe frunte, de fapt luptă pentru a supune din nou Moldova unui stat străin, unui imperiu care aduce doar distrugere și dezastru.”
Opoziția pro-rusă organizează un protest de Ziua Suveranității. Partidele Socialiștilor și Comuniștilor, alături de Vasile Tarlev și „pro-europeana” Irina Vlah, au organizat un protest cu ocazia aniversării. Aceștia au prezentat „suveranitatea” Moldovei ca fiind amenințată de UE și NATO, iar Igor Dodon a anunțat că, după alegeri, prima vizită a noului premier trebuie să fie în Rusia. Nici Irina Vlah, nici Igor Dodon nu au exclus o posibilă coaliție de stânga la viitoarele alegeri.
Comisia Electorală Centrală (CEC) a înregistrat oficial Blocul Alternativa pentru alegerile din septembrie. Blocul a fost primul care și-a depus actele și a fost acceptat oficial în cursă.
Crimă, corupție și reforma justiției
Iată cele mai importante știri ale săptămânii legate de justiție în Republica Moldova:
Scandalul din cadrul Uniunii Avocaților din Moldova pune în pericol reforma justiției. În cadrul reformei justiției inițiate de guvern, trei membri „laici” (adică nejudecători) au fost adăugați în componența Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), organul de autoadministrare al judecătorilor. Potrivit unei scrisori semnate de toți cei trei membri și adresate Consiliului Barourilor din Europa (CCBE), aceștia au fost supuși unor atacuri. O „politiciană de opoziție”, identificată ulterior ca Victoria Furtună din Partidul Șor, i-a reclamat la Uniunea Avocaților, invocând o presupusă „incompatibilitate”. Plângerea susținea că cei trei membri ai CSM ar trebui să fie suspendați din activitatea de avocați, cât timp fac parte din Consiliu, – deci să fie excluși din profesie. Acest lucru contravine legii, care prevede clar participarea avocaților în procesul de reformă, cu reguli stricte privind conflictul de interese. Plângerea a fost examinată de Uniunea Avocaților în mai puțin de trei zile, fără ca avocații vizați să fie notificați sau să li se ofere dreptul la apărare. Uniunea a decis inițierea acțiunii disciplinare – decizie care a fost ciudat de prompt salutată online de Furtună, înainte ca aceasta să fie făcută publică oficial.
Extrădarea lui Veaceslav Platon în Moldova urmează a fi decisă în noiembrie. O instanță din Londra a stabilit audierile pentru perioada 24–28 noiembrie. Până atunci, Platon rămâne în arest, fiind refuzat de eliberare pe cauțiune, din cauza resurselor financiare considerabile și a argumentelor acuzării că ar reprezenta un risc de fugă. Procurorii moldoveni sunt încrezători că extrădarea va fi aprobată, Platon fiind vizat în dosarul de spălare de bani cunoscut ca „Laundromatul rusesc”. Avocații săi susțin că acesta este un disident politic care cere azil în Marea Britanie.
Numirea lui Sergiu Litvinenco, co-fondator PAS și fost ministru al Justiției, la Curtea Constituțională, stârnește critici. Opoziția acuză că PAS „umple” Curtea cu propriii oameni, iar ONG-urile și societatea civilă acuză guvernarea de lipsă de transparență. Într-o scrisoare deschisă, mai multe organizații civice importante au cerut organizarea unui concurs public bazat pe merit. Potrivit legii, două funcții în CC sunt numite de guvern, două de parlament și două de CSM, în urma unui concurs public. Reprezentanții guvernului au răspuns că acționează legal și că desemnarea magistratului ține de prerogativele lor. Juristul Alexandru Bot de la Watchdog a confirmat legalitatea procedurii, menționând că momentul oportun pentru contestarea mecanismului era atunci când s-a votat reforma CC în 2020.
Cele mai importante știri economice ale săptămânii
PIB-ul Moldovei continuă să scadă – cu 1,2% în primul trimestru din 2025. Ministra Economiei, Doina Nistor, a explicat că cel mai mare impact provine din scăderea exportului de bunuri, cauzată parțial de seceta de anul trecut, dar și de o criză mai amplă în industria auto europeană. Comenzile pentru piese produse în fabricile din Moldova au scăzut, pe fondul incertitudinilor crescânde. Ea a declarat:
„Ne aflăm într-o situație complet instabilă nu doar în Moldova, ci și în întreaga lume. Multe incertitudini, conflicte armate, războaie tarifare – toate acestea afectează, desigur, situația economică din țara noastră.”
Dobânzile la programul Prima Casă au crescut de la 1 iulie. Dacă anterior media dobânzilor era în jur de 7%, acum ele ajung la aproximativ 9%, creșterea fiind determinată de inflație. Dobânzile în cadrul acestui program guvernamental subvenționat sunt recalculate o dată la șase luni, iar experții menționează o posibilă scădere a inflației în a doua jumătate a anului, ceea ce ar putea duce și la o reducere a dobânzilor. Extinderea programului Prima Casă de anul trecut a contribuit la o creștere bruscă a prețurilor imobiliare – cu 35% într-un an. Experții prognozează acum o reducere a prețurilor locuințelor cu 5–10% până la sfârșitul anului, determinată de dobânzile mai mari.
Parlamentul a adoptat în primă lectură o nouă „lege a freelancerilor”. Proiectul prevede o înregistrare simplificată și gratuită pentru persoanele care desfășoară activități independente. Se propune o taxă unică de 15%, care să acopere contribuțiile sociale, impozitul pe venit și asigurarea medicală. Veniturile obținute în acest regim ar fi plafonate la 1,2 milioane de lei anual, peste care freelancerii ar trebui, cel mai probabil, să-și deschidă societăți cu răspundere limitată (SRL). Am scris încă din 2023 despre importanța acestei reforme și despre eforturile mai largi de a raționaliza sistemul de ocupare a forței de muncă – articolul poate fi citit aici: