Recapitulare săptămânală: Plaha reținut, PAS își publică lista și alte actualizări
Recapitulare săptămânală: 23 iulie 2025
Detalii noi despre reținerea lui Plahotniuc în Grecia
Marți, a apărut știrea că oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc și asociatul său Constantin Țuțu au fost reținuți la Atena în baza unui mandat roșu emis de Interpol.
Relatările inițiale au conținut mai multe erori sau interpretări greșite. În aceste rapoarte se menționa că doi cetățeni moldoveni, Vladimir Plahotniuc și Constantin Țuțu, au fost reținuți în timp ce încercau să tranziteze prin aeroportul din Atena, în drum spre Dubai, venind dintr-un punct de origine necunoscut. Potrivit relatărilor, aici ar fi fost depistate documentele lor false, iar aceștia au fost reținuți.
Relatări neconfirmate de la Euronews Grecia susțin acum, că ar fi existat o a treia persoană reținută împreună cu ei: Elisaveta Kuznețova, Miss Moldova 2019. Această informație nu a fost confirmată încă de autoritățile grecești.
Jurnaliști greci au raportat că Plahotniuc nu tranzita prin Atena, ci că cei doi bărbați locuiau într-o vilă luxoasă, situată chiar în apropierea orașului. Acest fapt a fost confirmat de poliția elenă, iar RISE a identificat locuința drept o vilă de 1400 metri pătrați, situată într-un cartier suburban bogat, cu vedere la Marea Egee.
RISE nu consideră că Plahotniuc este proprietarul acestei case, ci că era chiriaș. Potrivit poliției elene:
„Bărbatul de 59 de ani [Vladimir Plahotniuc] locuia împreună cu bărbatul de 38 de ani [Constantin Țuțu], și el dat în urmărire, care, pentru a reduce riscul de a fi depistat, rămânea în casă cea mai mare parte a zilei. O caracteristică a măsurilor de precauție pe care le luau era că, la cea mai mică suspiciune că sunt monitorizați, își schimbau țara de reședință.”
Presa greacă a relatat că Plahotniuc și-ar fi schimbat țara de reședință de 22 de ori din 2023 încoace.
Potrivit unei publicații, cei doi bărbați au chemat în grabă un taxi în seara zilei de 21 iulie și s-au îndreptat spre aeroport, luând cu ei doar câte un rucsac mic. Se pare că erau deja monitorizați, deoarece poliția a interpretat acest gest ca pe o tentativă de fugă și a aranjat ca avionul lor să fie întârziat pentru a putea fi reținuți.
În momentul arestării, aveau asupra lor pașapoarte și documente false din Bulgaria, România și Rusia. Ulterior, poliția greacă a publicat un video cu perchezițiile efectuate la vilă. Acolo au fost găsiți: 155.000 de euro în numerar, 17 pașapoarte și acte false din diferite țări, numeroase telefoane, inclusiv telefoane de lux Vertu, calculatoare, ceasuri de lux și altele.
Încep procedurile de extrădare
Ministerul Justiției din Republica Moldova a început procesul de solicitare a extrădării lui Vladimir Plahotniuc. Din momentul reținerii sale, Moldova are la dispoziție 40 de zile pentru a înainta o cerere oficială de extrădare. Toate semnalele arată că Ministerul va acționa rapid, însă procesul este complex și va dura, cel mai probabil, o perioadă mai lungă. Experții au speculat că, dacă Plahotniuc acceptă extrădarea și nu o contestă în instanță, aceasta ar putea avea loc la aproximativ două luni după solicitarea oficială. Cel mai probabil însă, el va contesta extrădarea în instanțele din Grecia, caz în care procedura s-ar putea prelungi bine în 2026 sau chiar mai mult.
Interesant este faptul că, în prezent, Constantin Țuțu nu este căutat de autoritățile moldovene. Deși este inculpat în mai multe dosare penale aflate în curs de examinare, aceste procese continuă și el nu este considerat fugar. A fost reținut în baza unui mandat roșu Interpol emis de Rusia, unde ambii bărbați sunt căutați în legătură cu o operațiune de trafic de droguri la scară largă, pe care ar fi organizat-o.
Reacții în Moldova
Președinta Maia Sandu a salutat reținerea lui Plahotniuc și a cerut o extrădare rapidă, declarând:
„După șase ani, avem și noutăți bune. Acum este foarte important ca toate instituțiile responsabile să obțină extrădarea. Extrădarea trebuie să se întâmple cât mai curând, respectând toate procedurile. Acum justiția moldovenească nu mai are niciun motiv să tergiverseze justiția. Acum trebuie să se facă dreptate, în sfârșit”.
Reacția predominantă la această știre a fost una de bucurie, cu sentimentul că „cel mai mare criminal din istoria țării” urmează, în sfârșit, să răspundă în fața justiției. În același timp însă, a apărut un val de speculații și teorii ale conspirației. Unii au acuzat PAS că ar fi aranjat cumva reținerea lui pentru a-și spori șansele electorale. În cea mai populară versiune, conspirația sună cam așa: Plahotniuc nu a fost capturat, ci a aranjat totul el însuși, ca parte a unui plan sofisticat („șah 4D”) de a reveni în Moldova înainte de alegeri, de a candida, câștiga și prelua din nou controlul asupra țării. O formă a acestei teorii este promovată de figuri cunoscute din media și politică – și numeroși oameni mi-au trimis (lui David Smith, n.red.) marți mesaje cu diverse variațiuni ale acestei versiuni.
Fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, cea care a reușit, la începutul acestui an, să-l includă pe Plahotniuc pe lista de urmăriți internațional de către Interpol, a respins categoric aceste teorii, declarând:
„(…)legat de unele comentarii că el (Vladimir Plahotniuc, n.red.) de fapt s-a predat și că acest lucru a făcut parte dintr-un plan major ca să revină în R. Moldova, în politică, vă pot spune că nu am văzut niciun caz în cariera mea când cineva se predă benevol pentru arest în altă țară. Dacă cineva are intenția de a coopera, de a se preda, de a se prezenta în instanță, aceste lucruri sunt coordonate în prealabil cu autoritățile din țările care au mandatele de arest active, pentru că avocații și învinuiții cunosc aceste lucruri. În opinia mea profesională, acest lucru n-a fost parte dintr-un plan major al lui Vladimir Plahotniuc. Eu cred că în sfârșit legea l-a ajuns din urmă, pentru că nu este atât de ușor să te plimbi în întreaga lume când deja ai un mandat în INTERPOL"
Ea și-a felicitat, totodată, foștii colegi pentru munca lor și și-a exprimat încrederea că sistemul de justiție din Republica Moldova este pregătit să-l tragă la răspundere pe oligarh.
Actualizări electorale: PAS și-a publicat lista
Săptămâna aceasta, PAS a depus documentele și lista de candidați la Comisia Electorală Centrală. Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a publicat lista și a scris despre candidații partidului, declarând:
„Ne-am unit pentru că lucrurile care ne unesc sunt mai puternice decât cele care ne deosebesc. Oameni din sănătate, educație, sport, cultură, afaceri, agricultură, din serviciul public, oameni din diplomație, din administrația publică locală, moldoveni din diasporă – ne-am unit cu tot ce avem mai bun în noi pentru ca Moldova să câștige."
„28 septembrie este UN PAS DECISIV pentru ca MOLDOVA să fie în Uniunea Europeană. Pentru asta ne-am unit – pentru pace în familia europeană. Lista PAS UE 2028 înseamnă datoria noastră de a ne asigura că Moldova învinge.”
Imediat înainte de anunțarea listei finale, conducerea partidului Platforma DA a anunțat că „a acceptat parteneriatul politic” cu PAS. Doi candidați ai Platformei DA au fost incluși pe lista PAS, pe locurile 42 și 47. Aceștia au numit decizia una dificilă, dar necesară, iar PAS i-a primit cu bun venit, subliniind însă că liderii altor partide pro-europene de opoziție – Partidul Schimbării și LOC – au refuzat o ofertă similară.1
Odată cu această mișcare, Platforma DA a fost exclusă din Blocul „Împreună”, care și-a declarat intenția de a participa singur în alegeri. După plecarea recentă a LOC din bloc, rămân membri doar Partidul Schimbării și Partidul Verde Ecologist din Moldova. Aceștia și-au exprimat regretul că PAS nu s-a alăturat lor într-un bloc comun pro-european¹.
Din cei 61 de deputați PAS care activează în prezent în Parlament, 24 nu se regăsesc pe noua listă a partidului. Unii au vorbit cu presa și și-au exprimat dezamăgirea, unul dintre ei spunând că a simțit că nu a primit nicio recunoștință pentru activitatea depusă, ci doar „un șut în fund”. PAS nu a oferit nicio explicație privind criteriile sau ordinea aleasă pentru listă, însă o schimbare de o asemenea amploare, precum și includerea unor figuri noi și populare precum Nicu Popescu și Marcel Spatari, sugerează că partidul încearcă într-o anumită măsură să se reinventeze pentru acest scrutin.
„Aripa stângă” – „Suveraniștii” creează un bloc
Marți, Igor Dodon (PSRM), Vasile Tarlev (Partidul Viitorul Moldovei), Irina Vlah (Partidul Inima Moldovei) și Vladimir Voronin (PCRM) au anunțat că partidele lor vor forma un nou bloc electoral pentru alegeri. Igor Dodon a numit această inițiativă o „consolidare a forțelor politice de stânga și centru-stânga” și a explicat ideologia comună astfel:
„Suntem stataliști, protejăm identitatea moldovenească, protejăm credința creștină, pledăm pentru neutralitate și suntem suveraniști.”
Notă a autorului: Moldova are o problemă de lungă durată în ceea ce privește înțelegerea conceptelor de „stânga” și „dreapta” politică. Voi aborda acest subiect mai detaliat odată ce vor fi publicate programele partidelor, dar merită menționat că niciunul dintre aceste partide nu poate fi considerat în mod plauzibil de stânga. Această etichetare este o reminiscență a epocii sovietice, când socialiștii și comuniștii erau, în mod evident, parte a stângii politice. În prezent, aceste partide sunt alimentate în principal de nostalgia față de trecut, de dorința de a împiedica schimbarea, de poziții anti-LGBTQ, anti-imigrație, anti-vaccinare și pro „familii tradiționale”.
În realitate, Moldova are partide centriste precum PAS, partide de putere / controlate de un singur individ precum Șor și partide de dreapta până la extrema dreaptă, precum cele patru menționate mai sus. Nu există nimic care să corespundă stângii tradiționale. Am scris despre acest lucru înainte de ultimele alegeri, majoritatea concluziilor rămân valabile, dar, așa cum am spus, va urma o actualizare în lunile următoare.
Toți cei patru lideri au susținut declarații, Tarlev vorbind despre cum țara se află într-un pericol existențial, iar Vlah chemând toate partidele de opoziție să promită că nu vor colabora niciodată cu PAS. Cele mai surprinzătoare declarații au venit din partea dlui Voronin, care s-a abătut dramatic de la discursul oficial al lansării Blocului, afirmând:
„(…)eu nu sunt la fel de optimist ca colegii. Formarea unui bloc electoral este un proces foarte anevoios și foarte complicat. Dacă, în cadrul acestui proces, cineva din noi va demonstra interese egoiste, interese de grup, interese că partidul nostru este cel mai cel mai, va rămâne doar amintirea despre această întrunire a noastră la această conferință.”
El a continuat, clarificând că este pesimist atât în ceea ce privește șansele reale de formare a blocului anunțat, cât și în privința alegerilor în general.
Niciun nume sau brand nu a fost anunțat pentru acest nou bloc, organizatorii afirmând că toate acestea vor fi prezentate în curând. Internetul nu a așteptat însă – anunțul vag și lipsa unui nume au inspirat numeroase meme.
Ulterior, Igor Dodon a declarat că s-a simțit ofensat de faptul că știrea reținerii lui Plahotniuc a deturnat complet atenția de la anunțul blocului fără nume, despre care Voronin însuși crede că s-ar putea destrăma. Dodon a afirmat că PAS ar fi orchestrat arestarea pentru a distrage atenția de la această conferință „istorică”. Poliția a emis un comunicat ca reacție, precizând că autoritățile elene au acționat independent și că poliția moldovenească, citez, „îndeplinește atribuții importante pentru cetățeni și nu monitorizează desemnările de candidați politici.”
Alte noutăți electorale
Iată o trecere în revistă a celorlalte știri importante din această săptămână:
ONG-ul de monitorizare a alegerilor Promo-LEX a publicat un raport privind activitățile din perioada preelectorală. Organizația notează că, deși campania electorală oficială începe pe 29 august, mai multe partide au lansat deja campanii „din umbră”. Notabil, PAS desfășoară o campanie amplă de informare, promovând realizările partidului și beneficiile viitoare ale integrării europene. Între timp, socialiștii au lansat o campanie axată pe neutralitate și suveranitate. La Chișinău, primarul Ion Ceban a început o campanie de promovare a activității sale în fruntea Primăriei. Promo-LEX a menționat că, din punct de vedere tehnic, campaniile care promovează partidele, dar nu candidații sau platformele electorale, sunt legale, însă ele forțează limitele definite de lege pentru perioada electorală. De asemenea, ONG-ul a avertizat că campania guvernamentală de informare „Moldova poate” ar putea fi percepută drept campanie mascată realizată cu resurse administrative.2
Fosta deputată PAS Olesea Stamate s-a înregistrat pentru a candida ca independentă. Ea, care a fost exclusă din PAS în urma scandalului amnistiei, susține că acesta este primul pas spre crearea unui nou partid politic „care să promoveze cu adevărat integrarea europeană, dar și valorile morale și creștine care stau la baza unei societăți drepte.”
Andrei Năstase s-a înregistrat și el ca independent. A făcut-o printr-un anunț intens, declarând: „Nimeni, niciodată, de când există această țară, nu a făcut ce voi face eu, dacă mă susțineți”, și despre PAS a spus: „VOI FI COȘMARUL LOR.”
Notă a autorului: Andrei Năstase continuă să se prezinte drept un candidat pro-UE care reprezintă mai bine decât PAS aspirațiile Moldovei de a adera la Uniunea Europeană. Merită menționat că omul său de încredere, Stanislav Pavlovschi, are legături profunde și complexe cu Ilan Șor, iar Moldova Matters a relatat cum Pavlovschi a desfășurat campanii de influență, promovându-l pe Șor și mesajele acestuia în Europa de Vest și în Statele Unite. Puteți citi această investigație aici:
Comisia Electorală Centrală (CEC) a respins înregistrarea Blocului Pobeda (Victoria) al lui Ilan Șor. CEC a menționat că a primit informații din partea Serviciului de Informații și Securitate (SIS) care confirmau3 că toate partidele din cadrul Blocului Pobeda aveau legături cu Ilan Șor și cu Partidul Șor, declarat neconstituțional. De asemenea, s-a menționat că unele cereri au fost incomplete și că nimeni nu a răspuns solicitărilor de informații suplimentare și clarificări.4
Actualizări despre interdicția de călătorie în UE a lui Ceban
Primarul Ion Ceban și membrii partidului său politic continuă să denunțe cu furie decizia României de a-i interzice intrarea pe teritoriul său și, implicit, de a-l bloca accesul în întreg spațiul Schengen pentru o perioadă de cinci ani. Ministra română de Externe, Oana Țoiu, a comentat din nou această interdicție, declarând:
„Din motive ce țin de securitatea națională. În cazul domnului Ceban, pentru că este singurul nume public despre care pot vorbi, există de multă vreme conexiuni complicate, documentate, între dumnealui și reprezentanți ai Federației Ruse. Pentru România este extrem de important ca acest tip de influență să fie limitat pe teritoriul nostru.”
Ceban a reacționat furios la această declarație, într-un video postat pe Facebook, afirmând:
„Acest tip de legături complicate nu există și ei cunosc acest lucru. Ca dovadă a acestui fapt, există oameni, politicieni, atât în România, R. Moldova, dar și în statele UE, care nu neapărat au legături complicate, dacă este să vorbim în terminologia dumneaei, dar chiar au aceste legături deschise și nu li se întâmplă nimic. Asta este prima teză în baza căreia afirm că este o comandă politică. Teza nr. 2 ține nemijlocit de pasarea responsabilității de la o instituție la alta (…). Până în ziua de azi, nu mi-a fost prezentată vreo dovadă că ar exista ceva, pentru că acel ceva nu există. Acest lucru se întâmplă exact în perioada electorală pentru alegerile parlamentare din R. Moldova. Orice tip de ingerință de acest fel poate fi calificată ca implicare directă în influențarea publică a diferitor opinii ale oamenilor care vor merge să-și expună votul (…)”
Ministra română de Externe, Oana Țoiu, a răspuns acestei declarații, precum și criticii primarului Ceban că nu i s-a oferit nicio documentație cu privire la interdicția de viză, spunând:
„România nu este datoare domnului Ceban, pentru că domnul Ceban nu este un cetăţean român, e improbabil că va putea vreodată fi, nu este un cetăţean al Uniunii Europene (…)”
Primarul Ceban este furios în legătură cu acest răspuns și a amenințat-o cu judecata pe ministra de Externe a României.
Merită menționat că PAS le-a oferit acestor partide locuri pe lista sa. Aceste partide sunt foarte mici și obțin în mod regulat mult sub 1% din voturi la alegeri. Nu este deloc clar că PAS ar fi avut ceva de câștigat din formarea unui bloc oficial, însă acest lucru ar fi necesitat un rebranding și lansarea unei structuri complet noi. Relatările din această săptămână indică faptul că PAS a considerat că riscul nu merita potențialele beneficii. Așa cum am scris mai devreme în această săptămână, PAS a devenit, în sine, un fel de coaliție națională de urgență sub un singur partid.
PAS susține că aceasta este pur și simplu o campanie de informare despre beneficiile aderării la Uniunea Europeană. Mulți comentatori au remarcat (corect) că, dacă PAS s-ar afla în opoziție și guvernul ar face acest lucru, atunci l-ar denunța ca utilizare ilegală a resurselor administrative în campanie.
Nu cred neapărat că era nevoie de SIS pentru această informație, dar e bine că au obținut o confirmare oficială.
Nu cred că Ilan Șor sau oamenii săi aveau vreo iluzie că li se va permite să participe la alegeri. Procesul de depunere a cererii a avut întotdeauna scopul de a fi respins și de a folosi acest lucru ca element în propaganda Rusiei, care susține că democrația moldovenească este o fațadă etc.