Acest articol face parte dintr-o investigație în trei părți, începută în decembrie 2024. A fost publicat inițial în limba engleză pe Moldova Matters. Acum puteți citi toate cele trei părți din Moldova Matters în limba română la acest link.

Noi documente depuse recent, legate de tentativele eșuate ale lui Vasile Tarlev de a face lobby la Washington în 2024, prezintă inconsecvențe majore și ridică întrebări serioase despre cine a plătit, de fapt, pentru contactele sale cu politicieni, jurnaliști și instituții americane.

Subscribe now

În decembrie trecut, Moldova Matters a publicat o investigație despre cum o firmă influentă de relații publice și lobby din Washington DC a semnat un contract pentru a-l reprezenta pe politicianul moldovean și recent candidat la președinție Vasile Tarlev. Contractul indica faptul că o organizație non-profit cu sediul în SUA, numită „American Charity Fund for Helping Children of Ukraine and Moldova Inc” (ACFHCUM1), a fost de acord să plătească firmei Qorvis suma de 85.000 de dolari pentru o serie de servicii menite să îmbunătățească reputația online a lui Tarlev, să-l prezinte ca un „lider de opinie” și să-i organizeze întâlniri cu factorii de decizie politică.

Notă a autorului: Recomand cu tărie să citiți investigația originală, pentru a înțelege mai bine contextul acestui articol. O puteți citi aici:

După publicarea acelei anchete, au rămas mai multe întrebări fără răspuns: Ce intenționa, concret, să obțină Tarlev prin acest contract? De ce a fost de acord ACFHCUM să cheltuie mai mulți bani decât a strâns sau cheltuit vreodată anterior? Cine a fost, de fapt, sursa finală a finanțării pentru acest contract?

Ceea ce știm este că contractul de lobby al lui Vasile Tarlev a fost, în mare parte (dar nu neapărat complet), un eșec. Probleme legate de viză l-au împiedicat să călătorească în Statele Unite conform planului, iar întâlnirile cu legislatori americani nu au mai avut loc. În același timp, știm acum că politicieni moldoveni afiliați oligarhului fugar Ilan Șor au făcut vizite similare de lobby la Washington DC, iar unele dintre acestea nici măcar nu au fost raportate, așa cum cere legea americană privind înregistrarea agenților străini (FARA2).

Așadar, deși Vasile Tarlev nu este o figură de prim rang în politica moldovenească, revenim asupra acestui caz cu documente legale noi, pentru a face lumină asupra întrebărilor rămase și pentru a înțelege mai bine cum încearcă politicienii moldoveni afiliați lui Ilan Șor să influențeze politicile americane.

…și, cel mai important, cine plătește pentru toate acestea.

Partea 1: Întrebarea banilor

În investigația anterioară, am analizat declarația depusă de Qorvis în cadrul FARA, care detalia contractul lor de reprezentare a dlui Tarlev. Contractul prevedea că ACFHCUM urma să plătească firmei Qorvis un onorariu de rezervare („retainer fee”) în valoare de 45.000 de dolari după semnarea contractului, iar restul de 40.000 de dolari urma să fie achitat la data de 10 octombrie. La momentul respectiv, nu am putut confirma dacă aceste plăți au fost sau nu efectuate conform contractului, deoarece declarația FARA (Anexa AB) fusese înregistrată la Departamentul de Justiție al SUA pe 30 septembrie, înainte de efectuarea oricăreia dintre plățile planificate.

În ultimele luni, două noi documente legale au fost făcute publice, oferind mai multă claritate asupra acestor aranjamente financiare. Primul este declarația suplimentară depusă de Qorvis în cadrul FARA. Această declarație a fost primită de Departamentul de Justiție al SUA pe 30 aprilie 2025 și acoperă activitățile reglementate de FARA desfășurate de companie în perioada de 6 luni încheiată la 31 martie 2025. Pe 7 mai, Moldova Matters a scris că această declarație nu era disponibilă și a explicat cum administrația Trump a redus prioritatea aplicării legii FARA, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a numărului de declarații publicate online. Acum știm că Qorvis a depus declarația la timp3. Aceasta indică faptul că relația companiei cu dl Tarlev s-a încheiat la 14 martie 2025. Vom reveni mai jos asupra detaliilor.

Al doilea document legal nou este declarația fiscală pe 2024 a organizației „American Charity Fund for Helping Children of Ukraine and Moldova Inc” (ACFHCUM). În calitate de organizație caritabilă înregistrată conform secțiunii 501(c)(4)4 a codului fiscal american, ACFHCUM este obligată să depună declarații fiscale publice, fie în Formularul 990, fie în Formularul 990EZ – o versiune simplificată pentru ONG-urile mai mici. ACFHCUM a depus Formularul 990EZ, iar noi am analizat activitatea lor (sau lipsa acesteia) în anul 2024.

Declarația suplimentară FARA depusă de Qorvis

Declarația suplimentară FARA depusă de Qorvis acoperă o gamă largă de aspecte. Ea indică ce angajați au lucrat la contract, ce activități au desfășurat și oferă detalii despre plăți și rambursări. Vom analiza activitățile mai jos, atunci când vom examina ce urma să realizeze acest contract. Deocamdată, să ne uităm la plată.

*Captură de ecran a punctului 14a din declarația suplimentară FARA.*

În tabelul de mai sus, putem vedea raportul Qorvis privind plățile primite în perioada de șase luni acoperită de declarația suplimentară. În ultimele rânduri, Vasile Tarlev este menționat ca „principala parte străină” susținută, iar vedem onorariul de rezervare de 45.000 de dolari, indicat în contract ca fiind plătit la 17 octombrie 2024.

Important este că această declarație îl menționează pe Vasile Tarlev ca persoana/entitatea „De la care” a provenit plata. Nu există nicio mențiune despre ACFHCUM, organizația care a semnat contractul și care s-a angajat să efectueze aceste plăți în numele său.

Formularul 990EZ al ACFHCUM

Analiza declarațiilor fiscale ale ACFHCUM pentru anul 2024 dezvăluie o situație destul de clară – organizația nu a raportat nicio activitate în 2024.

*Captură de ecran din declarațiile fiscale aproape goale ale ACFHCUM.*

Organizația nu a raportat nici venituri, nici cheltuieli pentru acel an. Documentele fiscale indică un sold inițial de un dolar și un sold final de un dolar. Așadar, conform acestor documente, ACFHCUM și-a continuat tiparul de inactivitate aproape totală.

La prima vedere, aceste două declarații par să se afle în acord una cu cealaltă. ACFHCUM nu a primit donații pentru a-l susține pe dl Tarlev și nu a efectuat nicio plată către Qorvis. În același timp, contractul semnat de ACFHCUM a fost (parțial) onorat chiar de Vasile Tarlev. Cu toate acestea, există alte inconsecvențe care indică faptul că aceasta nu este întreaga poveste.

Multe ambiguități legate de bani

Există mai multe aspecte care complică această poveste aparent simplă. Iată câteva dintre ele:

Problema 1: Vasile Tarlev nu a raportat plata de 45.000 de dolari către Qorvis. În calitate de lider al Partidului Viitorul Moldovei, Tarlev este obligat să depună anual o „Declarație de avere și interese personale” la Autoritatea Națională de Integritate (ANI) din Republica Moldova. Declarația sa pentru anul 2024, depusă la 31 martie 2025, nu include nicio plată către Qorvis.

L-am întrebat pe Ilie Chirtoacă, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, dacă o astfel de plată ar fi trebuit să figureze în declarația ANI a dlui Tarlev. El a răspuns:

„Dacă această plată a fost efectuată de Vasile Tarlev în octombrie 2024, el este obligat prin lege să o declare în 2025. Legea este clară în această privință: orice serviciu care depășește valoarea a 10 salarii medii5 trebuie raportat la ANI, conform Secțiunii VII/1 din formularul de declarație de avere.”

Plățile făcute în numele său de entități aflate sub controlul său sau de terți care acționează la indicația sa ori în beneficiul său, cu știrea sa, sunt supuse obligației de declarare conform legislației moldovenești privind declararea averilor, în baza Legii nr. 133/2016, articolul 4, alineatul (3).

Problema 2: ACFHCUM are un istoric de raportări ambigue. Așa cum am relatat în investigația anterioară, ACFHCUM a fost menționată în declarațiile de etică ale Congresului ca principal sponsor financiar al unei delegații congresionale (CODEL) în Ucraina, în august 2021. Declarația indica faptul că ONG-ul a cheltuit peste 46.000 de dolari pentru cea mai scumpă delegație CODEL din 2021, pentru a aduce în Ucraina trei congresmeni americani și membrii familiilor acestora. Această cheltuială nu a fost raportată în formularul fiscal 990EZ al ACFHCUM pentru acel an. Organizația nu a prezentat niciun venit care ar fi putut susține o astfel de cheltuială și nu a raportat deloc acea cheltuială.

Problema 3: Qorvis a făcut și alte greșeli în această declarație suplimentară FARA. În această declarație, Qorvis este obligată să înregistreze toate activitățile desfășurate în baza contractului semnat cu principalul străin. Vom reveni mai jos cu detalii, dar cel puțin într-un caz, au omis informații pe care erau obligați legal să le includă. Ca să fie clar, nu există motive să credem că a fost vorba de rea intenție – declarațiile FARA sunt complicate, iar Departamentul de Justiție al SUA are un istoric îndelungat de a trata cu superficialitate aplicarea acestei legi. Este posibil ca Qorvis să fi făcut o greșeală sinceră sau să fi fost pur și simplu neglijentă6. Întreaga relație este oarecum neobișnuită, întrucât principalul străin, dl Tarlev, era susținut de o terță parte. Este posibil ca persoana care a completat declarația să-l fi trecut pur și simplu pe Tarlev atât la rubrica „Foreign Principal” (beneficiar străin), cât și la „From Whom” (plătitor), din greșeală.

Problema 4: Qorvis nu a depus un contract revizuit care să indice că partea care efectua plata s-a schimbat. Conform Anexei AB din cadrul FARA, un contract trebuie modificat, dacă există schimbări semnificative privind beneficiarul, termenii de plată sau scopul contractului. Nicio astfel de modificare nu a fost depusă – deși Qorvis a fost riguroasă în ceea ce privește depunerea altor modificări, inclusiv a unora minore legate de dl Tarlev. Faptul că nu a fost depusă o modificare care să indice că plătitorul contractului s-a schimbat este semnificativ. Presupunând că Qorvis a acționat cu bună credință, acest fapt susține în continuare posibilitatea menționată la Problema 3, și anume că înregistrarea lui Tarlev ca plătitor a fost o eroare.

Ce spun toți cei implicați?

Vasile Tarlev nu a răspuns la multiplele solicitări de comentarii. Sam Alaverdov, directorul ACFHCUM și semnatarul contractului cu Qorvis, de asemenea nu a răspuns la solicitările repetate de comentarii.

O tentativă de a o contacta pe Nina Morozova, președinta ACFHCUM7, la numărul de telefon indicat ca fiind al ei în declarațiile fiscale ale organizației, a dus la o oarecare confuzie. Numărul pare să aparțină unei firme de traduceri din Manhattan, numită Express Language Solutions. Angajații de acolo nu și-au amintit ca vreo Nina Morozova să fi lucrat vreodată în companie, dar m-au îndrumat să trimit un e-mail către CEO pentru clarificări. Am făcut acest lucru, însă nu am primit niciun răspuns.

Un apel telefonic la firma de contabilitate a ACFHCUM, Yevgeny Pisarevsky CPA PC, cu sediul în Brooklyn, NY, a fost preluat de o femeie care vorbea rusă și care a închis telefonul imediat ce m-am identificat ca jurnalist. În cei 11 ani de activitate, declarațiile fiscale ale ACFHCUM au fost întotdeauna completate de această firmă, însă ACFHCUM a consemnat doar o singură dată o plată pentru serviciile contabile – 500 de dolari, în 2023.

Am reușit să iau legătura cu reprezentanți ai Qorvis care sunt familiarizați cu acest contract, dar aceștia au refuzat să comenteze.

Sam Alaverdov (stânga), sursa foto: site-ul ACFHCUM; Vasile Tarlev (dreapta), sursa foto: Facebook

Atunci cine a finanțat acest contract de PR / lobby pentru Vasile Tarlev?

Deoarece niciuna dintre părțile implicate nu a ales să comenteze, nu putem clarifica ambiguitățile care persistă în toate aceste declarații disparate. În același timp, putem identifica în esență două scenarii posibile:

Vasile Tarlev a plătit direct către Qorvis. În acest scenariu, compania a raportat corect plata în declarația suplimentară, dar nu a depus contractele actualizate. Dl Tarlev nu a raportat această plată, așa cum cere legea moldovenească.
ACFHCUM a plătit către Qorvis conform contractului inițial.În acest caz, Qorvis ar fi comis o greșeală de redactare în declarația suplimentară – o greșeală pe care, teoretic, o pot corecta ulterior. ACFHCUM nu a raportat sursa acestor fonduri și nici cheltuiala în declarația fiscală, așa cum cere legea americană. Dacă dl Tarlev nu a fost complet neștiutor cu privire la ceea ce se aranja în numele său, atunci această plată ar trebui, de asemenea, raportată în declarațiile ANI, fiind făcută în beneficiul său.

Una dintre aceste părți a plătit către Qorvis suma de 45.000 de dolari pentru activitatea desfășurată în numele lui Vasile Tarlev. Asta înseamnă că una dintre aceste părți a omis în mod grav să declare, în alte documente, această plată – intenționat sau nu. Oricare dintre aceste omisiuni este gravă, iar dacă este intenționată, poate avea consecințe legale serioase.

Rămâne, astfel, întrebarea esențială: de unde a venit acești 45.000 de dolari?

Dacă ACFHCUM a plătit, atunci trebuie să fi primit o donație în aceeași sumă de la o altă parte, pentru a acoperi cheltuiala. Dacă dl Tarlev a plătit, nu este clar de unde a obținut acești bani. Declarațiile sale ANI arată că deține bani și proprietăți suficiente pentru a face această plată – cu condiția să fi vândut o parte dintre active – dar o astfel de vânzare nu a fost raportată.

Prin urmare, rămânem fără răspuns la întrebarea cine a plătit și de unde provin banii.

Dar știm sigur că cineva nu a raportat corect această plată.

Partea a 2-a: Ce a făcut Qorvis pentru dl Tarlev?

Potrivit declarației suplimentare FARA depuse de Qorvis, compania l-a reprezentat pe Vasile Tarlev din momentul în care cineva a plătit onorariul de rezervare de 45.000 de dolari, la data de 17 octombrie 2024, până la încetarea relației, la 14 martie 2025.

La punctul 12 din declarație, Qorvis oferă următoarea descriere generală a activității „politice” desfășurate în numele dlui Tarlev:

„Vasile Tarlev: Suport pentru relații publice; contact cu presa și Congresul.”

Într-o modificare ulterioară a declarației suplimentare, depusă la 4 iunie 2025, această descriere este revizuită astfel:

„Vasile Tarlev: Înregistratul a contactat diverși oficiali ai guvernului SUA și oficiali ai Băncii Mondiale în numele beneficiarului străin. Înregistratul l-a consiliat pe beneficiarul străin cu privire la sentimentul politic din SUA.”

În secțiunea care detaliază acțiunile concrete întreprinse în numele lui Vasile Tarlev, Qorvis raportează următoarele:

*Extras din completarea FARA, detaliile punctului 12*

Această listă include 18 e-mailuri trimise pentru a „evalua interesul pentru o întâlnire cu Vasile Tarlev.” Acestea au fost expediate către două instituții internaționale – Banca Mondială și FMI –, către o redacție, „Washginton [sic] Examiner”, și către birourile a 11 membri ai Congresului. Toate e-mailurile inițiale au fost trimise pe 31 octombrie 2024, cu aparent câteva contacte de urmărire ulterioară cu unii destinatari.

Vom analiza în detaliu această activitate de contact mai jos, însă mai întâi trebuie să menționăm faptul că această listă este incompletă. După publicarea primei mele investigații despre acest contract, Brian Mefford, cercetător senior neremunerat la Atlantic Council, a distribuit un e-mail de contact din partea Qorvis referitor la organizarea unor întâlniri cu Vasile Tarlev. Puteți vedea acest e-mail aici:

Acest e-mail a fost trimis tot pe 31 octombrie 2024 – în aceeași zi cu celelalte menționate în declarația FARA. Așadar, pe lângă contactele raportate, Qorvis a luat legătura și cu un reprezentant al cel puțin unui think tank proeminent din Washington DC. Contactarea unor centre de reflecție (think tanks) ar fi perfect normală în cadrul unui astfel de contract, ceea ce ridică întrebarea dacă au existat și alte contacte similare care nu au fost raportate. Ceea ce putem afirma cu certitudine este că Qorvis a omis cel puțin o activitate care ar fi trebuit listată în această secțiune.

Este important de menționat că, indiferent dacă Qorvis a primit sau nu vreun răspuns la aceste demersuri, compania este obligată, conform FARA, să le raporteze. De asemenea, este important de subliniat că nu există dovezi că firma ar fi omis în mod intenționat să raporteze aceste contacte.

Care este scopul acestor contacte?

Din e-mailul menționat mai sus reiese că Vasile Tarlev plănuia să călătorească în Statele Unite în perioada 10–13 decembrie 2024. Lista de e-mailuri furnizată de Qorvis indică faptul că firma încerca să identifice posibile întâlniri pentru el în timpul aflării sale la Washington.

Membrii Congresului contactați indică un plan de abordare destul de bipartizan, orientat în special către congresmeni implicați în probleme de securitate regională. Aceștia includ:

– Steve Cohen (D-TN), copreședinte al Comisiei Helsinki,

– Marcy Kaptur (D-OH), copreședintă a Grupului parlamentar pentru Ucraina,

– Mike Lawler (R-NY) și Deborah Ross (D-NC), copreședinți ai Grupului parlamentar pentru Moldova, și membri ai Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților.

În plus, există și un grup de contacte din cadrul House Freedom Caucus / aripa MAGA a Partidului Republican – Troy Nehls (R-TX), Barry Moore (R-AL) și Pat Fallon (R-TX).

Luând în considerare și contactele cu Atlantic Council, Banca Mondială, FMI și Washington Examiner, strategia pare a fi una cuprinzătoare, menită să îmbunătățească imaginea lui Vasile Tarlev ca un actor regional serios, cu acreditări atât politice, cât și economice.

45.000 de dolari pentru 18 (+1) e-mailuri?

Deși înregistrările de mai sus indică faptul că cel puțin câteva dintre persoanele sau entitățile contactate au răspuns prin e-mail, cam asta e tot. Dl Tarlev nu a ajuns niciodată în Statele Unite în decembrie, așa că niciuna dintre aceste întâlniri nu a avut loc. Putem presupune că acesta este motivul pentru care restul de 40.000 de dolari prevăzuți în contract nu a fost niciodată plătit – deși acest lucru nu este menționat explicit nicăieri. Qorvis menționează patru angajați care au lucrat la acest contract, inclusiv pe Maryam Isgandarova, cea care a trimis e-mailul către Brian Mefford prezentat mai sus.

*Angajați ai Qorvis menționați în declarația suplimentară FARA ca lucrând la contul lui Tarlev*

Maryam Isgandarova, cetățeană a Azerbaidjanului, este menționată ca fiind rezidentă în Berna, Elveția. Qorvis are cinci birouri internaționale în afara Statelor Unite, inclusiv unul la Geneva, Elveția. Acest lucru merită menționat, deoarece este posibil ca firma să fi continuat să-l sprijine pe dl Tarlev în demersurile sale către oficiali și mass-media europene, după ce călătoria sa în SUA a eșuat. Având în vedere că Uniunea Europeană are reglementări privind transparența în lobby-ul străin mult mai opace decât cele ale SUA, nu am avea cum să aflăm din documente publice dacă acest lucru s-a întâmplat sau nu.

Pe lângă această posibilitate și cele 18 (+1 cel puțin) e-mailuri, Qorvis „l-a consiliat pe beneficiarul străin cu privire la sentimentul politic din SUA [sic]”. Împreună, acestea reprezintă ceea ce pare că a obținut dl Tarlev în schimbul celor 45.000 de dolari plătiți fie de el, fie în numele său.

Imaginea de ansamblu – Ce înseamnă toate acestea?

Așa cum am scris pe larg la Moldova Matters, începând de anul trecut au existat mai multe tentative ale unor politicieni moldoveni – adesea puțin cunoscuți în Moldova – de a pătrunde în cercurile de influență din Washington DC. Acești politicieni, inclusiv Vasile Tarlev, Victoria Șapa și Stanislav Pavlovschi, au legături raportate anterior cu oligarhul fugar și sancționat Ilan Șor și par să fie implicați în campanii de imagine în spațiul occidental. Nu putem spune cu certitudine cine finanțează aceste eforturi, însă este clar că există discrepanțe și ambiguități majore în ceea ce privește raportarea și finanțarea acestor campanii. Ambiguități care, în unele cazuri, nu ar trebui să existe conform nici legislației americane, nici celei moldovenești.

Moldova Matters va continua să monitorizeze astfel de demersuri ale persoanelor afiliate lui Șor în Occident. Dacă aveți o informație pe care doriți să o împărtășiți, nu ezitați să răspundeți la acest e-mail și să ne contactați.

1

Da, ei se referă la ei înșiși folosind acest acronim greoi.

2

Pentru mai multe informații despre FARA, citiți excelenta carte recent apărută a lui Casey Michel, Foreign Agents, despre cum funcționează, cum nu funcționează și cum influențează politica din SUA.

3

Așadar, de ce am ratat această declarație în articolul din 7 mai (care a fost între timp actualizat)? Există câteva posibilități. În primul rând, deși Departamentul de Justiție a marcat documentul ca fiind primit pe 30 aprilie, nu știm exact când a fost încărcat în baza lor de date online. În al doilea rând, când am căutat aceste declarații, m-am concentrat pe o secțiune de căutare dedicată relației cu dl Tarlev – această parte a bazei de date încă marchează contractul ca fiind „activ” și, în mod clar, nu a fost actualizată de la depunerea inițială. Noua declarație suplimentară acoperă întreaga activitate desfășurată de Qorvis în acea perioadă, nu doar în legătură cu dl Tarlev, și este posibil ca ea să fi fost deja online pe 7 mai, iar eu am ratat-o deoarece secțiunea care îl privește direct nu fusese actualizată.

4

Notă: există ambiguitate în ceea ce privește statutul fiscal real al acestei organizații. Am abordat acest aspect în investigația originală.

5

Salariul mediu național în Moldova în 2024 a fost de aproximativ 14.000 de lei pe lună. Asta înseamnă că orice cheltuială mai mare de ~8.000 de dolari ar trebui raportată.

6

Merită menționat că declarația depusă de Qorvis este plină de greșeli de scriere și erori de ortografie – inclusiv scrierea greșită a numelui unui congresman american și a unuia dintre propriii angajați.

7

ACFHCUM menționează trei membri ai conducerii organizației care, fiecare (în mod destul de improbabil), sunt raportați ca petrecând 20 de ore pe lună organizând „nimicul” pe care îl face ONG-ul. Nina Morozova (președintă), Olga Morozova (directoare) și Sam Alaverdov (director). Am reușit să iau legătura cu Sam Alaverdov pentru comentarii în cadrul investigației anterioare, iar el apare frecvent în contractele și rapoartele organizației. Nu am reușit să identific online nicio informație despre Nina și Olga Morozova și am putut elimina din ecuație o Olga Morozova despre care s-a raportat anterior că ar fi fost implicată în ACFHCUM de către un site american de extremă dreaptă asociat cu Infowars (pentru acel material, vezi nota de subsol 5 din investigația originală).

Moldova Matters în limba română

Discrepanța de 45.000 de dolari: În culisele…