A7A5: Cum noua criptomonedă a lui Șor amenință Moldova

...și subminează sancțiunile occidentale împotriva Rusiei

În octombrie 2024, jurnaliștii de investigație de la RISE Moldova au relatat că Ilan Șor a început să înregistreze o nouă rețea de companii în Rusia. Compania principală din acest grup se numește A7, iar în jurul ei gravitează alte entități cu denumiri variate, precum A7-Agent, A71 și altele. Deși scopul acestor companii nu era clar la început, un detaliu a atras imediat atenția: partenerul de afaceri al lui Șor – Promsvyazbank (PSB), o bancă de stat rusească.

Șor deține 51% din A7, iar banca sancționată controlează celelalte 49%. PSB este vizată de sancțiuni impuse de SUA, UE, Canada, Regatul Unit și alte state, fiind considerată o „bancă de bază pentru sectorul de apărare al Rusiei”. În mod oficial, PSB este deconectată de la fluxurile financiare globale prin rețeaua SWIFT. Tot PSB a fost unul dintre principalii parteneri ai lui Șor în schema de cumpărare a voturilor din alegerile de anul trecut.

În luna mai, RISE a publicat o nouă investigație privind alte companii și infrastructura digitală pe care Șor le construia în cadrul rețelei A7. Concluzia lor: scopul principal al acestor companii este de a facilita schimburile valutare și transferurile de bani din Rusia către alte țări – inclusiv Moldova.

Săptămâna aceasta, un raport al Centrului pentru Reziliență Informațională (Center for Information Resilience – CIR) a adus în atenție cel puțin un produs-cheie lansat de A7 și a explicat de ce acesta este îngrijorător, atât în contextul capacității Rusiei de a ocoli sancțiunile, cât și în cazul Moldovei. Prin intermediul acestor companii, Ilan Șor a lansat în februarie o criptomonedă numită A7A5.

Astăzi vom analiza în profunzime cum a fost gândită această criptomonedă pentru a eluda sancțiunile occidentale și ce înseamnă asta, în mod concret, pentru Republica Moldova.

A7A5 – Primul stablecoin în ruble

În lumea criptomonedelor, un „stablecoin” este un activ digital care promite o paritate de 1:1 cu o monedă reală. Spre deosebire de Bitcoin sau alte criptoactive ale căror valori fluctuează puternic în funcție de speculațiile de piață, stablecoin-urile sunt concepute pentru a urmări cursul valutar al monedei pe care o reprezintă. În cazul A7A5, asta înseamnă că pentru fiecare 100 de ruble investite în această monedă, 100 de ruble sunt depuse în banca PSB pentru a o susține.

La nivel global, cel mai cunoscut stablecoin este USDT – sau Tether-ul legat de dolarul american. Până acum însă, nu a existat niciodată un stablecoin susținut de rubla rusească.

Potrivit raportului CIR, în prezent circulă aproximativ 12 milioane de tokenuri A7A5, cu o valoare teoretică echivalentă a circa 149 de milioane de dolari SUA. Totuși, această cifră poate fi înșelătoare, întrucât include tokenuri încă deținute de fondatori și care nu au fost încă vândute. Conform unui expert în spălare de bani transnațională, care a vorbit pentru Moldova Matters sub protecția anonimatului, lichiditatea reală a A7A5 este de fapt destul de redusă în acest moment – în jur de 1,5 milioane de dolari SUA. Vom detalia mai jos de ce acest aspect este important.

Chiar și fără un volum uriaș de A7A5 în circulație, activitatea de tranzacționare a fost foarte intensă în cele patru luni de la lansare. Miercuri, Financial Times a relatat că acest token a înregistrat tranzacții de peste 9 miliarde de dolari de la lansarea sa, în februarie.

Un screenshot de pe site-ul A7A5 website în engleză

Cum se tranzacționează A7A5?

Raportul CIR explică faptul că stablecoin-ul este înregistrat tehnic în Bișkek, Kârgâzstan, și operează în jurisdicția acestei țări. Kârgâzstanul a devenit în ultimii ani un lider mondial în facilitarea eludării sancțiunilor de către ruși, iar acest fapt pare a fi principalul motiv atât pentru existența A7A5, cât și pentru stabilirea sediului său acolo.

Inițial, A7A5 putea fi achiziționat pe platforma de schimb cripto Garantex. Această bursă este legată de ani buni de eforturi criminale de a spăla bani proveniți din atacuri ransomware și alte tranzacții financiare ilicite. Mecanismul-cheie era posibilitatea de a tranzacționa diverse criptomonede contra stablecoin-ului USDT și apoi de a converti rapid aceste fonduri în monedă normală fiat. Garantex a fost supusă sancțiunilor Trezoreriei SUA, începând din 2022, dar și-a continuat activitatea până în martie 2025, când o operațiune coordonată a autorităților americane și europene a dus la oprirea sa. Autoritățile au confiscat domeniile asociate cu platforma, iar compania Tether, care administrează USDT, a blocat și 23 de milioane de dolari în USDT deținute în portofele legate de Garantex.

După aceste acțiuni, Garantex a început să mute sume mari de monede A7A5 între portofele pentru a le spăla și a distruge urma digitală a tranzacțiilor. Compania elvețiană Global Ledger a urmărit aceste mișcări și a constatat că fondurile au reapărut pe o nouă platformă cripto din Kârgâzstan, numită Grinex.

Așadar, e important de menționat că A7A5 nu este disponibil pe scară largă în prezent și este găzduit doar de o singură platformă de schimb cripto — una destul de dubioasă, cel puțin pentru moment.

Inovația A7A5: Dobândă de peste 20%

Ceea ce diferențiază A7A5 în lumea stablecoin-urilor este faptul că promite deținătorilor plăți regulate de dobândă. Deoarece moneda este susținută de ruble plasate în banca PSB, aceste fonduri pot fi împrumutate cu dobândă. În prezent, Banca Națională a Rusiei are o rată de politică monetară de 20%, deși rata comercială de creditare este și mai mare. A7A5 promite deținătorilor 50% din dobânda generată de aceste depozite. Nu este clar cine primește cealaltă jumătate a profiturilor, dar este probabil să fie împărțită între Ilan Șor, banca PSB și alte părți interesate.

Chiar și cu rate atractive de dobândă, asta nu înseamnă că investitorii globali se înghesuie să cumpere A7A5. Având în vedere sancțiunile împotriva PSB, este foarte posibil ca simpla deținere a acestei monede să constituie o încălcare a sancțiunilor în multe țări. În plus, rubla este departe de a fi o monedă stabilă, având în vedere dificultățile economice ale Rusiei. Cu toate acestea, o inginerie financiară abilă ar putea atenua aceste riscuri și ar putea face din A7A5 o opțiune tentantă pentru investitorii care nu sunt prea preocupați de sancțiuni — vom reveni la acest subiect mai jos.

Infrastructura A7A5 – Totul duce înapoi la Șor

Raportul CIR a analizat infrastructura digitală care stă la baza criptomonedei A7A5 și a site-urilor aferente și a descoperit numeroase legături cu Ilan Șor. Merită menționat aici că A7A5 a încercat să se distanțeze de A7 și de Șor, publicând un comunicat în care afirmă că, deși moneda digitală „a colaborat cu echipa tehnică a A7 în faza inițială”, ulterior „a decis să se separe complet din cauza unor viziuni diferite asupra strategiei de dezvoltare.” Există mai multe motive tehnice pentru care această „separare” pare puțin probabilă, dar și unul foarte practic – Ilan Șor a participat săptămâna trecută la Forumul Economic de la Sankt Petersburg ca reprezentant al A7 și și-a petrecut timpul promovând A7A5.

CIR a investigat adresele IP care găzduiesc infrastructura A7A5 și a descoperit că, din cele 11 domenii găzduite pe aceeași adresă IP din Franța, două aparțin infrastructurii A7A5, iar celelalte nouă includ numeroase site-uri care au fost asociate cu activitățile politice ale lui Șor în Republica Moldova. Printre acestea se numără ilan-shor[.]com, legalinfomoldova[.]com (legat de o campanie din 2023 a lui Șor) și cell4call[.]com. Acest ultim site a fost identificat ca fiind accesat din aplicația de mesagerie securizată „Bria”, pe care Șor o folosea pentru a comunica cu complicii săi din Moldova. Moldova Matters a relatat anterior despre rolul aplicației Bria în cadrul operațiunii de filaj „Arina 007”, menită să demonteze tentativele lui Șor de a cumpăra deputați locali.

Numeroase alte domenii de pe aceeași adresă IP duc la site-uri legate de ONG-ul pro-Eurasia al lui Șor, precum și de companii-fantomă înființate în diverse jurisdicții, care au fost de asemenea asociate cu acesta. Un astfel de site al unei companii din Dubai a eșuat, din neglijență, în a ascunde datele Whois, iar CIR a notat că adresa trecută pe site corespunde cu ultima locuință cunoscută a lui Șor din Israel.

Dincolo de faptul că analizele tehnice confirmă legătura clară dintre A7A5 și întreaga rețea de companii ale lui Șor, ele mai oferă și o perspectivă interesantă asupra modului în care acesta operează. Este remarcabil că toată această infrastructură personalizată este o abordare rară în ziua de azi. Companiile occidentale ar folosi AWS sau Cloudflare – soluții de găzduire în cloud care reduc efortul și costul de a-ți construi propria infrastructură. În Rusia, există analogi locali precum DDoS-Guard, Rostelecom Solar și alte firme care oferă servicii similare. Șor are motive clare să își amplaseze infrastructura în afara celei occidentale – dar de ce nu folosește opțiunile rusești?

În continuare, vom analiza cum funcționează schema mai largă a Rusiei pentru eludarea sancțiunilor și operațiunile valutare externe – și de ce echipa lui Șor operează în afara acestei rețele.

Tranzacții în ruble sub sancțiuni

Deși s-a scris mult despre modurile prin care guvernul rus, companiile rusești și cetățenii ruși ocolesc sancțiunile financiare, există un aspect esențial asupra căruia trebuie să ne concentrăm aici: Rusia este o cleptocrație, ceea ce înseamnă că mulți oficiali de stat, de la mic la mare, au un interes financiar în diverse afaceri nominal private – în special în tot ce ține de frontieră.

Asta înseamnă că o companie care dorește să exporte ceva – chiar și produse care nu au legătură cu războiul, cum ar fi produsele agricole – va avea nevoie de „curatori” care să facă acest lucru posibil. În Rusia, acest fenomen este adesea numit „крышa” (krîșa), adică „acoperiș”. În ierarhia cleptocratică, krîșa este atât protector, cât și beneficiar de „rentă”. Să presupunem, de exemplu, că vrem să exportăm lemn din Rusia. Din cauza restricțiilor valutare, nu este la fel de simplu ca a primi o plată în dolari într-un cont bancar. Există multe metode alternative – aurul, de exemplu – însă ce contează este că aceste rețele de schimb neoficial nu sunt operate de companie, ci de krîșa. Fie că este vorba de un oficial vamal sau un colonel FSB local, acești funcționari dețin imperii mici, dar profitabile, de protecție și facilitare. Nici măcar nu este potrivit să numim asta „corupție”, pentru că, într-o cleptocrație, corupția nu este o abatere, ci un principiu de funcționare. Este ceea ce se întâmplă când corupția capturează întregul stat.¹

Acest lucru este relevant în cazul nostru pentru că întreaga rețea este o afacere uriașă, cu sume imense în joc. Concurența cu aceste interese consolidate nu este bine primită – ba poate fi chiar periculoasă. A7A5 al lui Ilan Șor operează într-un spațiu aglomerat, dar și sancționat de stat. Deci ce se întâmplă, de fapt?

Anatomia unui „start-up” cleptocratic

Raportul CIR remarcă faptul că Osman Kabaloev, director adjunct în Departamentul de Politici Financiare al Ministerului de Finanțe al Rusiei, a vorbit despre A7A5 în cadrul unei conferințe a bancherilor ruși, pe 16 aprilie. În cadrul evenimentului, Kabaloev a invocat blocarea portofelelor USDT de către Tether în cazul Garantex și a subliniat importanța dezvoltării unei monede stabile bazate pe rubla rusească. A menționat A7A5 ca fiind „un proiect interesant lansat de colegii noștri din Kârgâzstan” și a adăugat că „există chiar posibilitatea unui fel de randament al investiției”, referindu-se la promisiunea A7A5 de a plăti dobânzi.

CIR notează că A7A5 este, în mod oficial, un produs deținut și administrat de PSB – o bancă de stat rusă, practic sub controlul direct al Kremlinului. Însă distanțarea lui Kabaloev de proiect, prezentându-l drept inițiativă „kârgâză”, subliniază caracterul său de probă, conform unui expert în spălare transnațională de bani, care a oferit informații pentru Moldova Matters în fundalul acestui articol. A7A5 este, în esență, un „start-up” cleptocratic. Statul rus, prin PSB, i-a oferit capital de pornire și monitorizează progresul.

Important este faptul că A7A5 nu este lăsat să crească prea repede. Așa cum s-a menționat mai sus, procesul de „facilitare” a tranzacțiilor valutare în domeniul import/export face parte dintr-o cleptocrație competitivă. Interesele deja consolidate sunt extrem de vigilente și nu permit unui start-up condus de fugari moldoveni să le calce prea mult pe bătătură.

Dar mai există un aspect important: A7A5 poate facilita plăți și eludarea sancțiunilor mai eficient decât sacii de bani sau aurul – și are în plus un as în mânecă datorită structurii sale cu dobândă. Acesta este și motivul pentru care A7A5 ar putea deveni un pericol major pentru regimul sancțiunilor.

Când o criptomonedă devine „unicorn”

În mod tradițional, un start-up „devine unicorn” atunci când atinge o evaluare de un miliard de dolari – ceva ce are puțină relevanță în Rusia, unde lipsesc atât o piață transparentă, cât și statul de drept în sens clasic. Expertul cu care am vorbit pentru acest articol a propus un alt criteriu pentru momentul în care A7A5 ar putea exploda și deveni un jucător major: dezvoltarea unei piețe de instrumente financiare derivate (futures).

În prezent, investitorii din domeniul cripto, care nu sunt preocupați de sancțiuni, ar putea găsi atractivă promisiunea A7A5 de randamente anuale generoase – dar există un obstacol. Rubla este o monedă extrem de volatilă. Dacă stablecoin-ul promite o dobândă anuală de peste 10%, dar valoarea rublei față de dolar ar putea scădea cu mai mult de 10% într-un an, investiția devine una cu risc ridicat. Lucrurile se schimbă însă, dacă fondul de lichiditate A7A5 crește substanțial și dacă proiectul primește sprijin instituțional din partea PSB sau a altor investitori. Dacă sunt îndeplinite mai multe condiții, A7A5 ar putea dezvolta o piață de futures atractivă, care să permită investitorilor să se protejeze împotriva scăderii rublei și să investească cu încredere în randamentele promise de criptomonedă.

Aceasta ar putea reprezenta o amenințare majoră pentru regimul de sancțiuni impuse băncilor rusești de Occident. Practic, investitorii ar schimba USDT sau alte active cripto pe A7A5, care este garantat prin depozite la Promsvyazbank – ceea ce înseamnă o infuzie de valută forte în sistemul bancar rus, pe canale ocolitoare față de cele oficiale de schimb valutar. Așa cum a explicat expertul:

„A7A5 încă mai poate fi distrus prin sancțiuni, dacă există un efort concertat din partea Occidentului. Dar dacă supraviețuiește și ajunge să dezvolte o piață de futures, atunci porțile iadului vor fi deschise.”

Ce înseamnă toate acestea pentru alegerile din Moldova

Raportul CIR despre A7A5 se concentrează în principal pe ocolirea sancțiunilor. Noua rețea de companii a lui Șor și acest proiect cripto par să aibă drept scop facilitarea mișcărilor de bani din și înspre Rusia.

Cu toate acestea, utilitatea lui Ilan Șor pentru Kremlin a constat întotdeauna în rolul său din cadrul războiului hibrid dus împotriva guvernului democratic ales al Republicii Moldova. Având în vedere acest fapt și precedentul includerii unor rețele criminale organizate în proiectele de politică externă ale Rusiei, putem deduce că A7A5 are trei scopuri de bază:

1. Să faciliteze evitarea sancțiunilor, tranzacțiile financiare transfrontaliere și achiziționarea de dolari americani în afara sistemului bancar tradițional.

2. Să genereze profit pentru Ilan Șor și Promsvyazbank.

3. Să creeze un fond obscur („slush-fund”) pentru a susține manipulările politice ale lui Șor în Republica Moldova.

Din perspectiva Kremlinului, este un scenariu „win-win-win”: dacă start-up-ul funcționează, obțin un mecanism eficient de evitare a sancțiunilor; iar dacă rămâne de mici dimensiuni, generează oricum fonduri dedicate pentru manipularea alegerilor din Moldova. Șor își primește partea, iar cleptocrația își protejează interesele.

Raportul CIR susține această ipoteză, menționând că multe dintre companiile-fantomă înființate recent de Șor nu par a fi implicate direct în A7A5. Există firme înregistrate în Seychelles sau Dubai, cu misiuni vagi și pline de cuvinte-cheie, de genul „facilitarea plăților transfrontaliere” sau logistică. Teoretic, această rețea de entități juridice – sau altele încă nedescoperite – ar putea oferi nenumărate metode prin care Șor să miște bani și criptomonede pentru a le canaliza către schemele sale de interferență electorală în Moldova.

Există numeroase cazuri documentate în care rețeaua lui Șor a folosit criptomonede pentru a introduce bani în Moldova la alegerile de anul trecut. Referințe la cripto în contextul mitei electorale apar în dosarele aflate pe rolul instanțelor în legătură cu aceste activități. În același timp, Moldova este insuficient pregătită pentru a opri fluxurile de criptomonede către țară sau conversia acestora.

În cel mai recent raport al Consiliului Europei – „MONEYVAL” (mai 2025) – autorii semnalează probleme de transparență în jurul furnizorilor de servicii de active virtuale (VASPs), notând:

„Lipsa reglementării sectorului – Republica Moldova a luat o decizie de politică publică de a limita furnizarea serviciilor VASP. Autoritățile au explicat că această măsură a fost luată în principal ca reacție la potențiala utilizare abuzivă a tranzacțiilor cu active virtuale pentru a ocoli sancțiunile financiare. (…) Țara este preocupată de faptul că nu poate identifica în totalitate toți furnizorii ilegali de VASP.”

În esență, tranzacționarea de criptomonede este ilegală în Moldova, iar guvernul are o capacitate redusă de a înțelege și controla piața neagră care umple acest gol. În cadrul Poliției Naționale, Centrul pentru Combaterea Crimelor Informatice este responsabil de identificarea activităților VASP neautorizate. Aceștia lucrează adesea pe baza sesizărilor primite de la Unitatea de Informații Financiare (FIU), care a raportat o creștere majoră a tranzacțiilor suspecte între 2022 și 2024 – în principal de la bănci și furnizori de servicii de plată. Dar raportul concluzionează următoarele:

„Republica Moldova are o capacitate instituțională insuficientă de a identifica toate persoanele fizice și juridice implicate ilegal în furnizarea de servicii VA [active virtuale]”.

Aceasta înseamnă că criptomonedele rămân un instrument în arsenalul lui Șor pentru introducerea de fonduri ilicite în campaniile electorale din Moldova. Chiar și fără ele, profiturile obținute prin A7A5 pot fi transferate în portofele cripto oriunde în lume, iar curieri pot aduce numerar în Moldova din România, Turcia sau alte puncte de transfer convenabile. Poliția și Vama au devenit mai eficiente în interceptarea acestor fluxuri – dar totul rămâne un joc de-a v-ați ascunselea.

Pericolul reprezentat de A7A5 și cum poate fi oprit

În esență, A7A5 reprezintă două amenințări majore. În primul rând, este un instrument de evitare a sancțiunilor și de atragere a dolarilor în sistemul bancar rusesc. În al doilea rând, este un mecanism prin care amestecul Rusiei în politica moldovenească se poate autofinanța. Pe ambele fronturi, A7A5 este o amenințare emergentă, dar riscă să devină un pericol real, dacă reușește să atingă statutul de „unicorn cleptocratic”.

Alegerile parlamentare din Moldova vor avea loc în septembrie, iar Rusia este așteptată să-și intensifice semnificativ războiul hibrid împotriva țării în lunile următoare. Fonduri noi și instrumente financiare aflate în mâinile lui Ilan Șor ar putea crește dramatic riscul de finanțare ilicită și de cumpărare a voturilor, jucând un rol major în alegerile care vor decide, cel mai probabil, viitorul european al Moldovei.

În același timp, ingineria financiară din spatele A7A5 reprezintă un risc major pentru întregul regim de sancțiuni aplicat Rusiei. Dacă proiectul reușește să creeze o piață de contracte futures pentru rubla digitală, investitori oportuniști (dar lipsiți de scrupule) din întreaga lume vor începe să injecteze USDT și alte monede echivalente cu dolarul în sistemul bancar rusesc. Dacă acest lucru se întâmplă, A7A5 va deveni un canal financiar care facilitează ocolirea sancțiunilor, atrăgând capital investițional și evitând, în același timp, mecanismele de control ale Occidentului.

În prezent, înainte ca A7A5 să devină un „unicorn”, este relativ ușor de neutralizat prin sancțiuni. Momentan, nu există nicio regulă sau reglementare care să împiedice Tether să permită schimbul USDT în A7A5. Lipsa unei desemnări oficiale ca țintă a sancțiunilor din partea SUA sau a UE a oferit proiectului spațiu să crească. Dacă Tether va fi obligat să limiteze conversia în A7A5, iar guvernele occidentale vor impune sancțiuni directe asupra acestui startup de stablecoin în ruble, impactul său poate fi diminuat. Dar dacă A7A5 este lăsat să se dezvolte, bani reali vor fi atrași zilnic în sistem, iar acest startup de evitare a sancțiunilor poate atinge masa critică.

A7A5 este un proiect deținut de o persoană sancționată, Ilan Șor, și de o bancă sancționată, PSB. Și-a început existența pe o platformă cripto sancționată, iar scopul său principal pare a fi ocolirea sancțiunilor. Este destul de probabil ca stablecoin-ul să fie, în cele din urmă, sancționat — întrebarea reală este cât timp i se permite să funcționeze până atunci.

Acest interval de timp contează însă enorm. Ilan Șor are o lungă carieră în scheme financiare și spălare de bani. Fiecare proiect al său s-a construit pe precedentele — fie cele proprii, fie ale altor „antreprenori” din același ecosistem, de la „spălătoria rusească” până la „furtul miliardului”. Orice s-ar întâmpla cu A7A5, este o experiență de învățare pentru cei din spatele său. Cu cât A7A5 există mai mult într-o zonă gri legală, cu atât va atrage mai mult capital și cu atât mai rafinat va deveni modelul financiar al lui Șor.

Ilan Șor a lansat primul stablecoin susținut de rubla rusească, iar acest proiect amenință direct democrația Republicii Moldova și regimul sancțiunilor occidentale în ansamblu. Așadar, întrebarea este: ce va face Occidentul în această privință?

Vom urmări acest subiect pe măsură ce evoluează în săptămânile următoare și vom reveni cu actualizări.

1. Anterior, în Moldova erau la ordinea zilei scheme de acest tip – mari și mici. Un exemplu este cel al Inspectoratului Muncii, care trebuia să se asigure că firmele funcționează legal și că normele de securitate ale angajaților sunt respectate – un fel de combinație între OSHA din SUA și un inspector fiscal. Parlamentul a adoptat o lege prin care angajații din diverse industrii erau obligați, o dată la câțiva ani, să urmeze cursuri de instruire în domeniul securității muncii, susținute de companii acreditate. Evident, inspectorii muncii au înființat chiar ei aceste companii sau le-au trecut pe numele rudelor și s-au asigurat că doar firmele lor primeau acreditare. Apoi făceau „inspecții”, prin care verificau dacă plăteai taxele către acele companii. Instruirile, de fapt, nici nu aveau loc – era suficient un contract și un certificat care să „dovedească” că s-au făcut. Sigur că e corupție, dar vorbim despre o corupție instituționalizată și organizată la nivel de stat, nu doar despre plicuri cu bani trecute pe sub masă.