În ultimele zile au fost publicate mai multe investigații în care jurnaliști sub acoperire s-au infiltrat în rețeaua Șor – adesea timp de luni întregi. Jurnaliștii au pătruns în diverse segmente ale rețelei, uneori suprapunându-se și publicând chiar conversații cu aceiași operativi ai lui Șor. Vom trece în revistă câteva dintre cele mai importante descoperiri, însă fiecare investigație merită văzută/citită integral:

• ZdG – Armata Digitală a Kremlinului (II)

• BBC – Cum o rețea de știri false finanțată de Rusia încearcă să perturbe alegerile din Europa (în engleză)

• NordNews – Cinci luni sub acoperire // Rețeaua Moscovei, acțiuni conspiraționiste, bani, propagandă și manipulare electorală

ZdG – Armata Digitală a Kremlinului (II)

La începutul lunii septembrie, am scris despre prima investigație ZdG, care documenta infiltrarea în Armata Digitală a Kremlinului. Acest prim articol detalia investigația sub acoperire a jurnalistei Natalia Zaharescu, desfășurată până în martie 2025, când coordonatorii lui Șor și-au dat seama că identitatea falsă fusese deja folosită într-o altă investigație. Jurnalista ZdG Măriuța Nistor a preluat apoi ancheta, intrând cu o nouă identitate în rețea sub numele de „Ludmila”. Iată câteva detalii esențiale:

• „Ludmila” a intrat în programul „Armata Digitală”, cunoscut și ca „InfoLider”. A fost inclusă într-un grup numit „Instruirea activiștilor de comunicare 4”, care avea 260 de membri.

• Sistemul de plată le era explicat ca fiind proporțional: pentru 100 de postări pe rețele sociale într-o lună, salariul complet (3000 lei) era oferit pentru 81–100 de postări. Cu cât se realizau mai puține postări, salariul scădea până la minimum 600 lei pentru 30% din sarcini. Se promiteau bonusuri în funcție de diferiți indicatori.

• Toată munca era remote – nu se organizau niciodată întâlniri fizice.

• La momentul plății, „Ludmila” a fost inițial invitată să primească banii prin aplicația PSB Bank. După ce a spus că nu mai are acces la cont, i s-au oferit alte opțiuni:

„Îți pot trimite euro direct pe un card moldovenesc, se convertesc automat în lei. Trimit deja la mulți și se pare că nu sunt probleme. Trimit, de regulă, din Germania, Franța, Marea Britanie, dar nu rămân urme. Dacă preferi criptovalută și îți e mai comod, trebuie să te decizi repede.”

• A optat pentru criptovalută și a fost plătită cu 130 USD în USDT.

• În fiecare săptămână erau anunțati despre priorități. Inițial, postările afirmau că limba e „moldovenească” și nu română, apoi narative care glorificau URSS-ul în al Doilea Război Mondial și denigrau România. În aprilie, mesajele s-au mutat pe tema „Statele Unite au abandonat Moldova”. Ulterior, accentul a căzut pe sprijinirea conferinței MEGA de la Chișinău și atacarea lui Emmanuel Macron și a altor lideri UE. În mod constant, postările atacau PAS și pe Maia Sandu.

• În august s-a produs o ruptură. Când protestul stradal „permanent” al lui Șor a eșuat, ceva s-a frânt în rețea. Curatorii au explicat că acest eșec a fost critic și că „cel mai probabil, nu va mai rămâne nimic din blocul Pobeda. De asta toți erau atât de confuzi și panicați.” Plățile s-au oprit și, deși curatorii îi îndemnau să continue munca, pe 1 septembrie a început o mini-grevă fără vreun semn de plată. Inițial li s-a spus că „e multă presiune pe contabilitate” și că au același contabil ca blocul Pobeda. Timp de 10 zile, rețeaua a tăcut. Pe 10 septembrie, a revenit curatorul Mihail Alexandrovici și a explicat că a avut loc o luptă internă pentru putere. Cineva încercase să-și asume meritele pentru activitatea rețelei și tăiase accesul la fonduri – dar acest individ fusese în cele din urmă înlăturat. Mihail Alexandrovici a promis că plățile vor fi reluate, munca va continua și că de acum se vor concentra pe sprijinirea Victoriei Fur­tună și a partidului Moldova Mare în alegeri.

ZdG mai notează că, în vara anului 2025, armata digitală a fost reorganizată în trei comenzi: Nord, Centru și Sud. Fiecare avea curatori și rețele proprii, iar cel puțin o rețea avea sarcina de a-l sprijini pe George Simion după ce a pierdut alegerile din România. Asta presupunea crearea de postări care susțineau că alegerile fuseseră fraudate împotriva lui și că Moldova plănuia același lucru etc.

Subscribe now

BBC: Cum o rețea de știri false, finanțată de Rusia, încearcă să perturbe alegerile din Europa

Investigația BBC a implicat o jurnalistă sub acoperire pe care au numit-o „Ana”, care s-a infiltrat în întâlnirile online și offline ale rețelei Șor. Articolul lor este interesant și merită citit, însă este mult mai vag decât cel al presei locale – probabil din cauza legislației britanice privind calomnia, care face ca instituțiile media să fie foarte reticente în a numi persoane sau chiar organizații. Totuși, ei notează că „Ana” a fost abordată de coordonatoarea rețelei Șor, Alina Juk, și recrutată pentru diverse instruiri și evenimente offline. Este foarte posibil ca ea să fi fost în aceeași încăpere cu „Olga”, jurnalista sub acoperire de la NordNews, care a relatat despre aceleași evenimente – însă mult mai detaliat… și într-un mod care, în cele din urmă, a dus la arestarea Alinei Juk.

NordNews: Cinci luni sub acoperire // Rețeaua Moscovei, acțiuni conspiraționiste, bani, propagandă și manipulare electorală

Infiltrarea în rețeaua Șor de către NordNews a început în offline, dar ulterior a fuzionat cu programul „InfoLider”, în care se infiltrase și ZdG. Timp de cinci luni, „Olga” a participat la sesiuni de instruire privind propaganda, persuasiunea politică și îndoctrinarea ideologică. A primit sarcini pentru proiecte online și offline și a fost remunerată pentru activitatea sa – în total, a obținut 50.000 de lei și a ajuns să devină un fel de lider de rețea. Ulterior, NordNews a transferat acești bani și alte sume primite către Centrul Național Anticorupție (CNA) și a oferit dovezi care au ajutat la destructurarea unor componente ale rețelei și au dus la câteva arestări.

Iată câteva dintre principalele constatări:

• ONG-ul „Evrazia” al lui Șor a fost organizatorul acestei operațiuni, pe care o numeau „Hackathonul Tehnologiilor Electorale”. Proiectul a implicat o listă lungă de figuri din Rusia, experți în domenii-cheie: manipulare electorală, propagandă, relații publice etc.

• Participanții, inclusiv „Olga”, au trecut printr-un set riguros de instruiri online și offline, cu recomandări explicite despre mesajele de transmis, de exemplu:

„Dacă ați observat că cei mai activi alegători din circumscripția voastră sunt mame tinere și bunici cu doi-trei nepoți, asta nu înseamnă că trebuie să le spuneți că fiecare mamă va primi un cărucior nou, iar fiecărei bunici i se va mări pensia. Nu vă vor crede. Dar puteți vorbi despre importanța valorilor familiale, despre faptul că bunicile fac o muncă foarte importantă și că ar fi bine să se mărească puțin pensia. Asta, de fapt, e arta unui consultant politic.”— Piotr Korolev, tehnolog politic rus

• După luni de instruiri online și materiale de lectură distribuite, participanții au fost trecuți la roluri de activiști. Coordonatoarea și curatoarea de mesaje Alina Juk a organizat „sondaje de tip push” offline, în care operatorii întrebau persoane la întâmplare pe stradă. Întrebările erau manipulatoare și conțineau deja un mesaj politic. Alina Juk spunea că rezultatele urmau să fie transmise Blocului Patriotic și Blocului Alternativa. Victor Pruteanu de la Alternativa a negat că ar cunoaște organizația „Pentru alegeri corecte” – paravanul rețelei lui Șor.

• Alte întâlniri și instruiri offline au avut loc la Bălți și Chișinău, cu vorbitori precum deputatul Blocului Patriotic, Bogdan Țîrdea.

• „Olga” a fost apoi transferată la partidul Moldova Mare al Victoriei Fur­tună, unde i s-a spus să se înroleze ca voluntară. Ulterior, a fost selectată pentru programul InfoLider dedicat dezinformării online.

• În paralel, Moldova Mare a abordat redacția NordNews cu o ofertă de a publica articole plătite în schimbul unei sume de bani. Editorii au acceptat pentru a urmări tranzacția financiară și au constatat că, indiferent de întrebările puse, Moldova Mare insista să achite doar cash și fără documente.

„Olga” și-a încheiat investigația, predând toate sumele încasate către CNA, precum și dovezi despre apartamente conspirative și alte locații ale rețelei. Articolul s-a încheiat cu un apel la vot:

„Pe 28 septembrie, puterea se întoarce la cetățeni. Mergeți la vot, informați-vă din surse credibile, refuzați banii, frica și minciuna. Un buletin ștampilat cu discernământ cântărește mai mult decât orice rețea din umbră.”

Bloomberg și documentele scurse

Tot în jocul investigațiilor intră și agenția Bloomberg, care a publicat săptămâna aceasta un articol la subiect. Jurnalistul Alberto Nardelli relatează despre un set de documente scurse ce descriu planul Kremlinului de a răsturna democrația în Republica Moldova. Planul a fost coordonat și aprobat direct de Kremlin în primăvară și vizează o înfrângere a PAS la alegeri, urmată de înlăturarea președintei Maia Sandu de la putere.

Bloomberg nu a publicat documentele și nici nu a detaliat explicit ce conțin acestea. Într-un scurt rezumat, au fost incluse următoarele tactici:

• Recrutarea moldovenilor din Rusia pentru a vota în secțiile din Uniunea Europeană;

• Campanii extinse de dezinformare online și proteste disruptive offline;

• Șantajarea oficialilor moldoveni pentru a perturba elemente ale procesului electoral.

În plus, Bloomberg relatează că, într-un alt set de documente pe care le-a obținut, există dovezi despre utilizarea de către Igor Dodon a serviciilor de securitate și informații pentru a spiona adversarii săi politici în perioada în care era președinte. Acestea implică sute de mesaje text între Dodon și un membru al serviciilor secrete moldovenești, pe care îl însărcina să obțină informații – de la liste de pasageri ale zborurilor și traversări ale frontierei, până la infiltrarea în unele întâlniri. Unele dintre ținte includeau ambasade străine. În cel puțin un caz, Dodon cerea supravegherea unui propriu oficial, afirmând că acea persoană fusese impusă de „partenerii din est” ai țării și că dorea să o monitorizeze.

Igor Dodon a reacționat înainte de publicarea articolului printr-o scrisoare deschisă adresată editorului Bloomberg, John Micklethwait. În aceasta, el nu abordează nicio acuzație concretă, ci dă vina pe PAS pentru „tot felul de lucruri” și acuză Bloomberg că face parte dintr-o conspirație menită să creeze un „scandal artificial”.

Actualizări despre Șor / războiul hibrid

Se pare că newsletterul de azi e aproape în întregime despre atacurile hibride ale Rusiei. Iată câteva alte actualizări importante:

• Socialiștii au operat ilegal un call center electoral din România. Presa română a relatat că 13 moldoveni au închiriat camere într-un hotel din Iași, rezervate până pe 26 septembrie. De asemenea, au rezervat o sală de conferințe, unde au instalat un call center cu computere și căști. Poliția a fost alertată pe 15 septembrie în legătură cu o acțiune suspectă și a descoperit o operațiune care îi suna pe alegătorii moldoveni pentru a-i convinge să voteze cu Socialiștii lui Igor Dodon și cu Blocul Patriotic. Aceasta nu constituie infracțiune conform legislației române, așa că poliția a plecat. Imediat, toți cei 13 moldoveni au părăsit hotelul, achitând integral sejurul nefolosit și au plecat din țară. Partidul Socialiștilor a negat orice legătură cu grupul, calificând povestea drept „o invenție ieftină.”

  De ce România? Vezi nota de subsol1.

• Autoritatea Națională pentru Cetățenie din România ar lua în considerare retragerea cetățeniei române Victoriei Fur­tună. Aceasta a declarat că nu are informații despre acest subiect și nu a răspuns la întrebări. Conform legii române, cetățenia poate fi retrasă în următoarele condiții:

„Cetățenia română poate fi retrasă unei persoane despre care se constată că are legături cu entități teroriste sau că le-a sprijinit în orice mod, ori este implicată, în orice fel, în pregătirea sau comiterea unui act de terorism sau a săvârșit orice alt act care, potrivit legii, constituie o amenințare la adresa siguranței naționale a României.”

• Noi campanii coordonate de dezinformare vizează poliția și carabinierii. Aceste campanii îi cheamă pe angajații structurilor de forță „să fie de partea poporului” și să se alăture așa-zisei „voințe populare” împotriva guvernului. Experți citați de ZdG au explicat că scopul nu este neapărat de a încuraja dezertările, ci de a delegitima poliția, insinuând că aceasta este o extensie politică a partidului PAS. Ei notează că astfel de campanii au fost observate sau sunt în curs și în Serbia, Georgia și alte țări din Balcani – o inițiativă regională a Kremlinului. Șeful Inspectoratului General de Poliție, Viorel Cernăuțeanu, a reacționat exprimându-și încrederea în profesionalismul subordonaților săi:

„Echipa care stă în dreapta mea, în stânga mea, în spatele meu, eu sunt încrezător că sunt oameni cu rațiune, sunt oameni pregătiți și ei, de fapt, disting răul de bine și înțeleg foarte bine care este rolul unei democrații în R. Moldova.”

• Pe 22 septembrie, forțele de ordine au desfășurat peste 250 de percheziții în localități - și în penitenciare - din întreaga țară. Oficialii afirmă că aceste descinderi, care au implicat poliția, trupele speciale Fulger, SIS și alte structuri, vizau suspecți acuzați că pregăteau dezordini în masă și operațiuni de destabilizare orchestrate de Rusia. Igor Dodon a declarat ulterior că sediile Partidului Socialiștilor din două raioane din nordul țării au fost percheziționate. El a acuzat-o pe președinta Maia Sandu că pregătește terenul pentru anularea alegerilor.

• Ministerul Justiției dă în judecată partidul Victoriei Fur­tună, „Inima Moldovei”, pentru a-i limita activitatea. Această acțiune vine după o sesizare a Comisiei Electorale Centrale (CEC) transmisă săptămâna trecută. Într-o declarație recentă, Irina Vlah a afirmat că perchezițiile recente ale forțelor de ordine au vizat partidul său. Poliția nu a comentat această afirmație, însă două partide mai mici din cursa electorală - PNM și ALDE - au transmis articolele din presă către CEC, solicitând o anchetă. CEC le-a transmis mai departe Ministerului Justiției (de unde a plecat inițial sesizarea), iar ministerul a dat în judecată partidul, afirmând că există suspiciuni rezonabile de finanțare ilegală a formațiunii. Acest proces, aflat acum pe rol, a generat întrebări despre ce s-ar întâmpla dacă „Inima Moldovei” ar fi exclusă din alegeri – partidul face parte din Blocul Patriotic, alături de Socialiștii lui Igor Dodon.

Alte știri electorale

Iată o recapitulare a celorlalte știri electorale importante din această săptămână:

• Blocul Alternativa promite să nu fure mai mult decât e obiceiul.

  Ion Bulgac, candidatul cu nr. 31 pe lista Alternativa și membru al partidului MAN, a răspuns astfel unei întrebări din partea unui jurnalist:

„Blocul Alternativa, fiind o forță politică centristă sănătoasă, reunește oameni cu viziuni diferite, capabili să găsească compromisuri. […] Veți vedea acolo oameni capabili să gestioneze treburile publice fără să fure mai mult decât toți predecesorii lor.”

• Igor Dodon îndeamnă locuitorii din Transnistria să se deplaseze la secțiile de vot cu 3 zile înainte de alegeri. El a invocat recentele reparații la pod și a sugerat că autoritățile ar putea încerca să închidă podurile în ziua alegerilor. A îndemnat alegătorii din regiune să meargă și să rămână câteva zile la rude de pe malul drept, astfel încât să nu poată fi împiedicați să ajungă la urne duminică.

Afaceri internaționale

Iată cele mai importante știri internaționale (majoritatea tot legate de alegeri) din această săptămână:

• Guvernul SUA a anunțat că reia finanțarea pentru linia electrică de înaltă tensiune Strășeni–Gutinaș. Grantul de 130 de milioane de dolari, care anterior era gestionat prin USAID, va continua sub noul mecanism de ajutor internațional al Departamentului de Stat. Linia electrică de 190 km va fi a treia mare conexiune cu rețeaua energetică a României și, implicit, a Uniunii Europene. Prima conexiune, linia Chișinău–Vulcănești, urmează să fie finalizată în acest an, iar o a doua este în faza de planificare. Anunțul Ambasadei SUA a numit această investiție „o oportunitate excelentă pentru companiile americane”, sugerând că lucrările vor fi rezervate firmelor din SUA. Așadar, SUA reia o parte din ajutorul pentru Moldova, dar într-un cadru de tip „America First”.

• Opt foști ambasadori ai SUA semnează o scrisoare deschisă prin care avertizează asupra unei posibile victorii a partidelor pro-ruse la alegeri.

  Ambasadorii Kent D. Logsdon, James D. Pettit, Adrian Zuckerman, Mark Gitenstein, Kathleen Kavalec și Jim Rosapepe au semnat scrisoarea în care avertizează că o victorie a partidelor pro-ruse ar „zgudui securitatea regională, ar amenința flancul estic al NATO și ar oferi Kremlinului o nouă platformă pentru agresiuni împotriva României și Ucrainei.” Ei au făcut apel la susținerea Moldovei, scriind: „Nu există cale de mijloc între libertate și tiranie: alegerea Moldovei este alegerea lumii: libertatea.”

• Ucraina sancționează 11 politicieni moldoveni. Acțiunea Ucrainei presupune înghețarea activelor deținute în Ucraina, interdicții de călătorie, interzicerea activităților comerciale și alte măsuri. Persoanele vizate sunt: Victoria Fur­tună, Evghenia Guțul, Bogdan Țîrdea, Constantin Starîș, Vasile Bolea, Igor Șornikov, Iurie Ciofu, Victor Petrov, Nataliia Paraska, Ion Mahu și Dmitrii Konstantinov. Sancțiunile se aplică pentru o perioadă de 10 ani.

Actualizări despre Plahotniuc

Pe 17 septembrie, s-a anunțat că Grecia nu mai plănuiește extrădarea lui Vladimir Plahotniuc pe 25 septembrie. Prim-ministrul Recean a speculat că Plaha încearcă să amâne revenirea în speranța că va da peste un guvern pro-rus favorabil, și a menționat că autoritățile moldovene solicită în continuare extrădarea imediată. La 24 de ore după, Grecia a anunțat că își schimbă poziția și că data de 25 septembrie rămâne valabilă. Nu este clar ce s-a întâmplat în acest interval de timp.

Între timp, în Moldova, avocații lui Plahotniuc urmau să apară în fața instanței pentru a se opune cererii procurorilor de a-l disjunge din dosarul mai amplu privind frauda bancară. Ședința a fost amânată, deoarece avocatul lui Plaha a fost dus cu ambulanța la spital cu 10 minute înainte de începerea audierii.2

Tot săptămâna aceasta, procurorii au obținut un mandat de arestare pentru bodyguardul și și omul de încredere a lui Plahotniuc, Constantin Țuțu. Când a fost arestat la Atena împreună cu Plaha, Țuțu nu figura ca urmărit în Moldova, în ciuda mai multor dosare penale care trenează (lent) prin instanțe. Procurorii au argumentat că noile probe și circumstanțe îl transformă într-un risc de fugă și au cerut arest preventiv.

Zvonuri recente susțin că Țuțu s-ar afla în Transnistria, în timp ce avocații lui afirmă că este în continuare în Grecia. Locația sa actuală este necunoscută, după ce a fost eliberat din custodia autorităților elene luna trecută.

Descriind întâlnirea într-o postare pe Facebook, președinta a scris:

„I-am vorbit despre bunătatea și generozitatea moldovenilor, despre cum oamenii noștri rămân profund atașați de valorile creștine. Chiar și în timpuri grele, când regimul sovietic deporta preoți și transforma bisericile în grajduri, oamenii au păzit cum au putut lăcașele sfinte și au păstrat credința vie. Am vorbit și despre cum, cu un război la hotar, am știut să arătăm compasiune și solidaritate. Așa am devenit cunoscuți ca o țară mică, cu inima mare. Credința și omenia țin neamul nostru rezistent și demn. Sanctitatea Sa m-a asigurat că Moldova este văzută, că Moldova este auzită.”

Președinta Sandu i-a oferit Papei lucrarea „Supraviețuire” a pictoriței moldovene Valeria Duca. Pictura o înfățișează pe o refugiată ucraineană și face parte din seria prezentată în 2024, intitulată „Februarie 2022: Ecouri.” Mai multe dintre picturile tulburătoare în ulei ale Valeriei Duca pot fi vizionate pe site-ul ei, aici.

Aflată la Roma, președinta Sandu s-a întâlnit și cu prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni.

Subscribe now

Alte știri externe:

Iată o sinteză a celor mai importante subiecte de politică externă din ultima săptămână:

• Președinta Sandu și guvernul Republicii Moldova continuă să condamne atacurile Rusiei asupra Ucrainei. În postări pe rețelele sociale, ea a condamnat atacurile recente din Kiev, care au ucis numeroși civili nevinovați, inclusiv un bebeluș, și au avariat o clădire guvernamentală ucraineană. De asemenea, ea a condamnat încălcarea intenționată de către Rusia a spațiului aerian al Poloniei și a făcut apel la o investiție sporită a Europei în apărarea antiaeriană.

• Noul ambasador al Republicii Moldova în SUA, Vlad Kulminski, și-a prezentat scrisorile de acreditare președintelui Trump. Un comunicat de presă al ambasadei Republicii Moldova a descris întâlnirea astfel:

„El a subliniat angajamentul țării noastre de a păstra pacea ca un interes național vital și și-a exprimat recunoștința față de președintele Trump – pe care l-a descris drept singura persoană capabilă să oprească războiul – pentru eforturile sale constante de a aduce pace în regiune. Ambasadorul a evidențiat, de asemenea, progresele Moldovei în consolidarea independenței energetice și deschiderea față de investițiile companiilor americane.”

• Ar putea Moldova să aibă în curând un ambasador american? Săptămâna aceasta, Senatul SUA este așteptat să formalizeze o serie de modificări procedurale care le vor permite să înceapă numirea candidaților propuși de Trump în grupuri. La începutul acestui an, senatorul democrat Brian Schatz (Hawaii) a folosit o tactică procedurală pentru a bloca utilizarea consimțământului unanim, prin care se votau rapid nominalizările pentru Departamentul de Stat. Mișcarea sa a fost o represalii față de distrugerea USAID. Această strategie a forțat Senatul să aloce timp valoros pentru a vota fiecare nominalizare individual – înghețând practic întregul proces. Acesta este principalul motiv pentru care Moldova și multe alte țări nu au în prezent ambasadori confirmați. Republicanii au apelat la „opțiunea nucleară” și au redus pragul de vot necesar pentru confirmare de la 60 la 51 de voturi, pentru a aproba blocuri (grupuri) de candidați simultan. Această schimbare deschide calea unor numiri rapide și oferă Moldovei șansa de a avea în sfârșit un ambasador confirmat de Senat.

• Senatori americani din Comisia pentru Relații Externe cer Facebook și Google să oprească răspândirea dezinformării în alegerile din Moldova. Senatoarea Jeanne Shaheen (D-NH), membră de rang înalt a comisiei, și senatorul Thom Tillis (R-NC), membru al comisiei, au trimis o scrisoare către Meta și Alphabet, cerându-le să aloce resurse pentru combaterea interferenței străine, scriind:„Chiar dacă trebuie să rămânem imparțiali față de rezultatele alegerilor din Moldova, nu putem fi indiferenți față de eforturile unor puteri străine de a înclina balanța în favoarea anumitor partide sau candidați.” Cei doi au subliniat în mod special necesitatea implementării sancțiunilor împotriva lui Ilan Șor și a rețelei sale.

  Sondaj electoral: „indecișii” conduc

  Watchdog.md și CBS Research au publicat săptămâna aceasta un nou sondaj, în care i-au întrebat pe moldoveni cu cine ar vota dacă alegerile ar avea loc în acest weekend. Dintre partide și blocuri, PAS a fost de departe favorit, însă a fost devansat de totalul celor care au ales opțiunile „nu m-am decis”, „nu răspund” și „pe nimeni”.

Sondajul indică faptul că doar trei partide/blocuri ar intra în Parlament: PAS, Blocul Patrioților și „Partidul Nostru” al lui Renato Usatîi. Blocul Alternativa, al primarului Ion Ceban, a obținut doar 4,2% în sondaj, cu mult sub pragul de 7% necesar pentru blocuri.

Ion Ceban a publicat un video pe pagina sa de Facebook în care condamnă rezultatele sondajului și le cere susținătorilor să nu le dea importanță. El a calificat sondajul drept o „manipulare grosolană”.

Dacă excludem partidele care nu trec pragul electoral și luăm în calcul doar alegătorii deciși, PAS ar obține 55% din voturi în acest sondaj.

Notă a autorului: Watchdog și CBS Research sunt instituții de sondare credibile, cu un istoric bun, însă trebuie menționat că există probleme serioase în încercările de a sonda aceste alegeri – în special când vine vorba de comportamentul alegătorilor indeciși. Pentru mai multe informații, consultați acest articol recent dedicat sondajelor:

Sondajul a inclus și întrebări despre încrederea alegătorilor în instituții. Pe primele locuri s-au situat Biserica și sistemul educațional, în timp ce Parlamentul s-a aflat la coada clasamentului – un dezolant 45% dintre respondenți au declarat că n- au „absolut deloc încredere” în legislativ.

Întrebați dacă țara merge într-o direcție bună sau greșită, 41,2% au spus că Moldova este pe drumul cel bun, iar 48,3% că merge într-o direcție greșită. Deși acest raport este încă negativ, el rămâne aproape de un record al ultimilor 20 de ani.

Alte știri electorale:

Iată o sinteză a celor mai importante noutăți electorale din această săptămână:

• Comisia Electorală Centrală (CEC) i-a emis un avertisment primarului Ion Ceban cu privire la deplasarea sa în Italia. Conform legislației, oficialii aleși trebuie să-și suspende funcțiile în perioada campaniei electorale, iar CEC a stabilit că vizita lui Ceban în Italia a avut loc în calitatea sa oficială de primar al Chișinăului. Potrivit deciziei CEC, „…acesta a obținut viza utilizând, conform răspunsului Ambasadei Italiei, anume poziția sa oficială. Astfel, a fost admis pe teritoriul UE în calitate de primar general al municipiului Chișinău, și nu ca cetățeanul Ion Ceban.” Reprezentanții lui Ceban au argumentat că vizita nu putea fi considerată eveniment de campanie, deoarece nu a existat nicio comunicare publică din Italia. Votul CEC a fost de cinci la trei și, în esență, a stabilit că simpla sa prezență în Italia a constituit un gest cu caracter electoral – o dovadă că nu este complet izolat de spațiul UE.

• Ion Ceban a publicat un video cu o femeie, sortând buletine de vot, susținând că acesta ar demonstra o tentativă iminentă de fraudare a alegerilor. CEC a răspuns că înregistrarea este veche de doi ani, din alegerile locale, și nu reflectă nicio fraudă. În declarația sa, CEC a precizat: „Materialul video reprezintă o tentativă de manipulare a opiniei publice și de subminare a încrederii cetățenilor în alegeri.”

• Mark Tkaciuk, liderul Blocului Alternativa, a declarat la TV că a susținut semnarea Memorandumului Kozak. Întrebat de un jurnalist cum privește acum planul Rusiei de a uni Moldova cu Transnistria, lansat în urmă cu 22 de ani, Tkaciuk a spus că, la acea vreme, i-a recomandat președintelui Voronin să semneze documentul. Memorandumul Kozak prevedea transformarea Republicii Moldova într-o federație asimetrică, în care vorbitorii de limbă rusă din Transnistria și Găgăuzia ar fi obținut mai multe mandate în Parlament decât restul țării, în ciuda faptului că reprezentau sub 20% din populație. De asemenea, documentul ar fi consfințit prezența armatei ruse în Moldova pentru încă 20 de ani și ar fi ridicat limba rusă, alături de „moldovenească”, la statut de limbă oficială. Mai multe despre acest subiect, ascultă acest podcast de anul trecut:

  Moldova Matters

  Episode 5: Transnistria

  In this episode I talk with Dr. William H Hill about the Transnistrian War and subsequent attempts to resolve the conflict and reunite Moldova. Dr. Hill is a Global Fellow at the Wilson Center and served as the Head of the OSCE Mission to Moldova from 2003 to 2006 and from 1999 to 2001 where he participated in the two major efforts at brokering a resolu…

  Listen now

  2 years ago · 10 likes · 8 comments · David Smith

Actualizări Șor / Războiul hibrid

Iată o sinteză a celor mai importante știri legate de războiul hibrid dus de Rusia împotriva Moldovei:

• Promo-LEX și ZdG raportează noi „sondaje de tip push” ilegale. Aceste sondaje, despre care AGORA a relatat prima dată, nu sunt autorizate de Comisia Electorală Centrală și sunt, prin urmare, ilegale în perioada electorală. Scopul lor pare a fi inducerea fricii, întrucât se concentrează pe scenarii „ce-ar fi dacă”, în care continuarea parcursului european al Moldovei ar duce la un război cu Rusia. ZdG a documentat mai multe pagini de Facebook care promovează aceste „sondaje” prin publicitate plătită.

• Guvernul Lituaniei a anunțat că Irina Vlah are interdicție de intrare în țară timp de cinci ani. Ministerul de Externe lituanian a precizat: „Irina Vlah vizitează regulat Rusia, se întâlnește cu oficiali ai statului agresor și coordonează acțiuni prin care Rusia interferează în afacerile interne și procesele democratice ale Republicii Moldova, inclusiv în alegerile parlamentare care urmează.” Vlah a dat vina pe PAS și a calificat decizia drept una politică. Tot în această săptămână, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) din Moldova i-a blocat conturile bancare Irinei Vlah, ca urmare a sancțiunilor recente impuse de Canada.

• Boți cu personalități multiple. Publicația românească Investigatoria a relatat despre o rețea extinsă de boți români, cu nume românești, care fuseseră folosiți anterior pentru a influența alegerile din România. Brusc, toți acești boți au început să scrie în limba rusă. Schimbarea de limbă a avut loc în timp ce aceștia postau comentarii la un live al lui Renato Usatîi. Majoritatea comentariilor erau teorii conspiraționiste – despre cum USAID ar susține PAS etc. Astfel de „inundații” de comentarii pe videouri live sunt concepute pentru a păcăli algoritmul și a promova conținutul către utilizatori reali. Investigația arată că, cel mai probabil, a fost folosită rețeaua de boți greșită – fie dintr-o eroare de coordonare, fie pentru că Usatîi a început live-ul vorbind în română, dar a trecut ulterior în rusă, declanșând activarea automată a boților.

• Poliția efectuează acum percheziții aproape zilnice în cazuri de finanțare ilegală a partidelor și corupere a alegătorilor. Săptămâna aceasta, poliția a anunțat confiscarea a 20 de milioane de lei în urma unor percheziții în Chișinău. Săptămâna trecută, au fost confiscate 3 milioane de lei în mai multe raiduri și au fost reținute 15 persoane, inclusiv fostul deputat Viorel Melnic, un apropiat al lui Ilan Șor. Fosta președintă a filialei teritoriale Glodeni a partidului Șor a fost condamnată la peste cinci ani de închisoare pentru distribuirea a peste cinci milioane de lei în mită electorală. Acuzațiile datează din 2022, când ea coordona o rețea de 870 de persoane plătite cu 100 de dolari pe zi pentru a participa la proteste. Nu acoperim toate aceste cazuri în Moldova Matters, deoarece ele se întâmplă constant, dar este important de reținut că poliția și procuratura fac arestări, confiscă fonduri și înaintează dosare în mod regulat.

• Fostul polițist și fugar dat în urmărire Ion Perju a fost arestat. Perju fusese condamnat la 10 ani de închisoare pentru implicarea sa în uciderea protestatarului Valeriu Boboc în timpul evenimentelor din aprilie 2009. El a reușit să se sustragă arestului timp de peste 10 ani și nu a fost niciodată identificat de alte țări membre Interpol. A fost găsit în timpul unei percheziții într-un birou al rețelei Șor, unde aparent lucra ca „coordonator” responsabil cu convertirea plăților în criptomonede în numerar.

• Autoritățile române l-au arestat pe Alexandru Bălan, fost director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova. România susține că fostul înalt ofițer moldovean de informații a transmis, începând cu 2024, secrete care aduc prejudicii securității României către KGB-ul belarus, în schimbul unor sume de bani. Autoritățile române au precizat că investigația a fost desfășurată în cooperare cu partenerii de informații din Ungaria și Cehia. Bălan a fost arestat la plecarea din aeroportul din Timișoara, unde urma să participe ca vorbitor la un eveniment intitulat „Parcursul pro-european și provocările viitorului. Alegerile parlamentare din Republica Moldova 2025”1. BBC a relatat că arestarea sa face parte dintr-o rețea mai amplă de spionaj belarus, destructurată de autoritățile din România, Cehia și Ungaria. Mai mulți diplomați belaruși au fost expulzați din aceste țări, iar Moldova a anunțat la rândul său expulzarea unui diplomat belarus. Nu a fost făcută nicio declarație publică privind motivul expulzării diplomatului, însă sincronizarea evenimentelor sugerează că cele două situații sunt legate.

Actualizări despre Plahotniuc

Plaha (nu) vine?

Autoritățile moldovene au confirmat că Guvernul Greciei a fost de acord cu extrădarea lui Vladimir Plahotniuc, iar zborul spre Chișinău era planificat pentru 25 septembrie. Data era prezentată cu rezerve - „preliminară”, semn că procesul mai avea pași de parcurs.

Între timp însă, lucrurile au luat o întorsătură demnă de serial: extrădarea a fost suspendată de autoritățile elene. Motivul? Plahotniuc urmează să fie audiat de un procuror grec într-un dosar de fals deschis în România. Cazul nu e închis, iar calendarul e din nou în ceață. Până una-alta, Plaha mai stă o vreme la soare.

Plaha a revenit la postări lungi pe pagina sa de Facebook, prin intermediul avocaților. Continuă să denigreze activitatea actualului guvern, să-și glorifice „succesele” din perioada în care a fost la putere și promite că va reveni în curând cu mai multe detalii despre planul său electoral.

Iată și alte știri legate de Plahotniuc și reactivarea rețelei sale:

• Constantin Țuțu a fost eliberat de autoritățile elene. Reamintim că acesta a fost arestat alături de Plahotniuc, însă nu este căutat oficial de Moldova (în ciuda faptului că are mai multe dosare penale aflate pe rol). După eliberare, procurorii susțin că el a părăsit Grecia pe 16 septembrie, zburând spre Chișinău, de unde ar fi plecat în Transnistria. Se presupune că se află acolo în prezent. Avocatul său neagă aceste informații și afirmă că Țuțu este încă în Grecia.

• Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a interzis definitiv participarea Partidului Democrat Modern (PDMM) la alegeri. Decizia confirmă hotărârea CEC și se bazează pe radierea formațiunii de către Agenția Servicii Publice (ASP), în urma unor notificări din partea SIS. În scurtul interval în care partidul lui Plahotniuc părea să se pregătească pentru alegeri, acesta a activat o rețea masivă de boți pe TikTok și alte rețele sociale. Boții, majoritatea bazați pe inteligență artificială, comentau în limba română și difuzau mesaje împotriva Maiei Sandu, PAS, integrării europene, „Occidentului colectiv” și altele.

• Procurorii anticorupție l-au reținut pe fostul deputat PDM Vladimir Andronachi. Unul dintre cei mai apropiați oameni ai lui Plahotniuc, Andronachi a avut un traseu complicat după 2019. A fugit inițial din țară împreună cu Plaha, dar a fost returnat în noiembrie 2022, când guvernul ucrainean l-a expulzat și l-a predat autorităților moldovene – o situație pe care avocații săi au descris-o drept „răpire”. El era vizat în mai multe dosare, inclusiv în cel privind „furtul miliardului”, și a alternat între arest preventiv, arest la domiciliu și eliberare pe cauțiune. Procurorii afirmă că actuala reținere este legată de un nou dosar de spălare de bani în valoare de aproape jumătate de milion de dolari. Infracțiunile ar fi avut loc în 2014, iar investigația a fost deschisă în 2021, dar s-a blocat. Acum, procurorii susțin că au probe noi și cer arest preventiv, invocând riscul de a fugi. Judecătorul a fost de acord și a dispus 30 de zile de arest preventiv.

Economie - Moldova va avea o nouă bursă de valori

În cadrul Moldova Business Week, a fost anunțată lansarea unei filiale a Bursei de Valori București la Chișinău, care urmează să fie inaugurată în vara anului 2026.

Fondatorii și acționarii bursei sunt: Guvernul Republicii Moldova (prin Agenția Proprietății Publice), Bursa de Valori București, băncile MAIB, OTP Bank și Moldindconbank, precum și companiile Donaris Vienna Insurance Group, MK Kapita și Moldcell. Bursa va oferi o gamă variată de produse financiare, inclusiv acțiuni, obligațiuni și titluri de stat.

Vorbind despre importanța acestui proiect, ministra Economiei, Doina Nistor, a declarat:

„Este un nou proiect investițional pe care îl implementăm împreună cu Bursa de Valori București și un grup de investitori locali. Acest proiect este cu adevărat unic, pentru că ne dorim mai multe investiții și mai multe companii locale în creștere. Mai mulți cetățeni vor putea investi în mod inteligent și își vor putea proteja investițiile. Eu cred că piața de capital este componenta lipsă pentru creșterea economică a Moldovei. Și sunt foarte bucuroasă că tocmai în acest moment putem activa și consolida piața noastră de capital prin anunțarea unei noi burse de valori.”

Cu puțin timp înainte de alegerile prezidențiale din octombrie trecut și referendumul privind integrarea în Uniunea Europeană, Ziarul de Gardă a publicat două anchete explozive. În acestea, jurnalistele Măriuța Nistor și Natalia Zaharescu s-au infiltrat sub acoperire în calitate de „activiste” ale Partidului Șor și au dezvăluit protestele plătite, plățile ilegale și campaniile de dezinformare extrem de bine coordonate care alimentează războiul hibrid al Kremlinului împotriva Republicii Moldova. Ancheta, intitulată „În slujba Moscovei”, le-a adus ambelor jurnaliste Premiul European pentru Presă, la categoria Jurnalism de Investigație.

Se pare însă că investigația nu s-a încheiat odată cu dezvăluirea identității lor și solicitarea de comentarii din partea agenților lui Șor. După publicarea anchetei, echipa lui Șor a omis, în mod surprinzător, să șteargă identitatea falsă a Nataliei Zaharescu – Irina Zahar – din baza lor de date. Astfel, la patru zile după alegeri, aceasta a primit un apel telefonic în care i se mulțumea pentru munca depusă și pentru faptul că este „parte din echipă”. A fost apoi invitată să se alăture unei noi echipe de dezinformare pe rețelele sociale care se forma în acel moment.

Astăzi, Ziarul de Gardă a publicat rezultatele acestei noi investigații sub acoperire, intitulată „Armata Digitală a Kremlinului”. La fel ca și celelalte, merită citită în întregime.

După ce a acceptat să se alăture noii echipe, „Irina Zahar” a fost adăugată într-un grup de Telegram și a început imediat un program intensiv de instruire pentru rețelele sociale. „Activiștii digitali”, în număr de aproximativ 50 la început, primeau videoclipuri de instruire pe parcursul zilei și participau, seara, la apeluri telefonice cu instructoarea Asea Albertovna sau cu „curatorul” lor, care se prezenta drept „Adam”.

Asea Albertovna le-a spus că fac parte dintr-un nou proiect-pilot care urma să ducă comunicarea lor la un nou nivel, pe care l-a numit explicit „război informațional”. Explicând care sunt obiectivele lor, ea a declarat următoarele:

„Atenția publicului poate fi captată pe două căi. Prima sunt banii, a doua este frica. Noi jucăm pe seama unor temeri ale oamenilor. Și noi putem să ne folosim de asta în cadrul instruirii noastre și a promovării pe rețelele sociale, ca să capturăm acest public. Să-l «capturăm» nu-i chiar frumos spus, dar să-l cucerim. Acest public este cel mai interesat de conținutul nostru, anume prin această tactică. Adică, să manipulăm cu… iarăși, nu-i chiar frumos spus, dar să le arătăm care sunt îngrijorările lor și să-i aducem la discuții importante”.

Ea a menționat în mod specific că ținta principală erau persoanele în vârstă. Instruirile au continuat timp de trei luni, timp în care participanții au învățat cum să-și ascundă identitatea, să manipuleze algoritmii rețelelor sociale și să camufleze mesajele politice în conținuturi culturale. Grupurile erau organizate pe raioane, fiecare în alt canal de Telegram, dar li s-a spus că toate mesajele vor veni „de sus în jos”.

La mijlocul lunii decembrie, după o scurtă pauză inexplicabilă în activitate, curatorii au revenit și au adus încă 500 de persoane pentru a fi instruite. Accentul s-a mutat atunci de pe Telegram pe TikTok, iar rețeaua a început să exerseze crearea unor „flashmob-uri” digitale cu conținut politic subliminal – eforturi care au dus la sute de mii de vizualizări.

La un moment dat, „Adam” le-a explicat că proiectul-pilot urmărește să creeze un fel de „fermă de boți”, dar: „Nu boți propriu-ziși, ci o echipă personalizată și conștientă.” Un fel de fermă de boți umani. În acel moment, „Irina Zahar” a fost invitată într-o echipă mai exclusivistă, numită „InfoLeader”, unde li s-au promis plăți. „Adam” a afirmat:

„Se plătește, vă spun eu, se plătește direct de la Moscova. Nu se plătește de la bloc [Pobeda / Șor], se plătește de la Moscova.”

El a explicat că nu făcea parte din blocul Pobeda al lui Șor, ci era un fel de contractor extern. Asta însemna că avea libertatea de a recruta din afara structurii, cu condiția ca persoanele să fie verificate1 și ca echipa să-și atingă indicatorii.

„Irina Zahar” a fost deconspirată în momentul în care a fost introdusă în sistemul de plată. I s-au cerut actele de identitate și datele bancare de la PSB, pe care le-a furnizat, folosind identitatea falsă anterioară. În cele din urmă, „Adam” și-a dat seama cine este cu adevărat și au scos-o din toate canalele și au șters toate mesajele cu ea.

Ce mesaje promovau?

La un moment dat, „Adam” le-a explicat „activiștilor” ideologia din spatele activității lor:

„Nu știu dacă priviți știrile, dacă le urmăriți, dar în prezent are loc o confruntare dură între globaliști și reprezentanții «realpolitik». Respectiv, Trump, care a venit acum la putere, reprezintă «realpolitik», iar ăștia – Sandu, Zelenski etc., sunt reprezentații democraților, ai globaliștilor, cei care aveau aceste proiecte de democratizare a puterii prin proiecte prin care doar spălau bani. Trăim vremuri foarte vesele, restructurări. Și noi promovăm agenda «realpolitik», iar nouă ni se opun tot felul de globaliști care au fost subordonați USAID, respectiv, vom încerca să ripostăm.”

Mesajele erau dictate centralizat și uneori fără avertisment. Echipa lui Șor îi direcționa spre subiecte precum alegeri locale (unde candidați ai săi participau la funcții de primari), sau alte teme de actualitate. Li se furniza constant conținut de propagat cu teme anti-Maia Sandu, anti-UE și anti-USAID. Rețeaua promova și ideea că revenirea lui Trump ar însemna prăbușirea guvernului de la Chișinău, precum și alte narațiuni pro-Trump.

În timpul alegerilor din România, li s-a cerut să susțină candidatura lui Călin Georgescu. Într-un alt caz, li s-a cerut să atace administrația Primăriei Chișinău, și implicit pe primarul Ion Ceban. Aceasta a stârnit o mică revoltă în rândul „activiștilor”, iar „Adam” a fost nevoit să-i calmeze, spunându-le, în esență, să execute ordinele. A fost singura postare în care a fost menționat Ion Ceban, în orice context.

ZdG a sugerat că urmează și alte dezvăluiri. Vom reveni cu actualizări.

Alte știri despre Șor și războiul hibrid

• Agora raportează apariția unor push-polls (sondaje false) ca tactică de dezinformare. Acestea presupun apeluri către alegători, în care apelanții se dau drept operatori de sondaje, dar scopul real este influențarea opiniei cu întrebări tendențioase. Un exemplu: „având în vedere creșterea de 350% a prețului la gaz în ultimii 5 ani… ce părere aveți despre performanțele economice ale actualei guvernări?”. Aceste pseudo-sondaje contribuie la erodarea încrederii în sondajele reale – o problemă tot mai mare în contextul alegerilor.

• Poliția și procurorii au efectuat percheziții în masă în dosare de finanțare politică ilegală. Pe 2 septembrie au avut loc 60 de percheziții în sudul țării, iar pe 4 septembrie alte 40 în nord. Mai mulți suspecți au fost reținuți. Poliția nu a precizat cine era vizat, dar Irina Vlah a declarat că partidul ei, „Inima Moldovei”, a fost ținta și a acuzat partidul de guvernare că vrea „să ne sperie și să ne discrediteze”. Ulterior, a nuanțat afirmația, spunând că „majoritatea perchezițiilor nu au nicio legătură cu colegii noștri. Nici măcar nu știm cine au fost percheziționați în peste 50 de cazuri.” O purtătoare de cuvânt a Poliției a răspuns declarațiilor, afirmând: „Documentăm persoane implicate în corupție și finanțare ilegală a campaniilor. Dacă doamna Vlah este implicată în astfel de ilegalități, este problema ei.”

  A apărut speculația că întreg Blocul Patriotic ar putea fi eliminat din alegeri, dacă partidul Irinei Vlah este implicat în infracțiuni financiare. Răspunsul scurt este „da”, dar Comisia Electorală Centrală (CEC) trebuie să aducă probe și să decidă eliminarea, conform legii electorale. Dacă s-ar întâmpla, partidul ar rămâne în cursă cât timp CEC-ul este atacat în instanță. Excluderea ar deveni definitivă doar dacă Curtea Supremă de Justiție le respinge apelul. Includerea Irinei Vlah și a lui Tarlev – ambii cu presupuse legături directe cu Șor – este o amenințare serioasă pentru Dodon și socialiști, în cazul în care acuzațiile se confirmă.

• Unele canale de Telegram ale lui Șor au fost sparte. Canale afiliate cu Șor și blocul Pobeda au început să afișeze un mesaj coordonat și un link către un fișier care conținea documente interne ale rețelei Șor: liste de „activiști” și sumele pe care le-au primit. Nu este clar cine a fost în spatele atacului2.

Mesajul afișat era:

„Blocul Pobeda a fost spart și nu veți mai fi plătiți. Ilan Șor și Rusia încearcă să fure viitorul Moldovei. Datele voastre personale și activitățile voastre ilegale sunt publice. De acum sunteți pe cont propriu.”

Moldova sărbătorește Ziua Limbii Române

Pe 31 august, Republica Moldova a celebrat Ziua Limbii Române. Această sărbătoare marchează evenimentele din august 1989, când manifestațiile de masă au dus la declararea limbii „moldovenești” drept limbă de stat și la revenirea la alfabetul latin. Noțiunea de „limbă moldovenească” este o construcție sovietică, menită să divizeze vorbitorii de română aflați pe cele două maluri ale Prutului. După independență, s-a ajuns la un soi de compromis, limba fiind denumită „Limba Noastră” până în 2023, când statul a recunoscut oficial limba română ca limbă națională.

Pentru a marca evenimentul, peste 2.000 de oameni au participat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău la o Mare Dictare Națională în limba română. Președinta Maia Sandu și președintele României, Nicușor Dan, au fost prezenți la eveniment și s-au adresat mulțimii.

Președinta Sandu a vorbit despre importanța libertății câștigate în 1989, care le-a permis oamenilor să-și vorbească limba:

„Limba română este legătura noastră cu trecutul – cu scriitorii, cântăreții și dascălii care au luptat pentru ea, dar și cu viitorul, cu copiii care o vor folosi pentru a dezvolta știința, cultura și arta de mâine. Cuvintele au putere. Ele nu ne sunt date de la sine. Au fost vremuri când, doar rostind numele limbii române, riscai să fii ridiculizat sau persecutat. Astăzi putem vorbi liber – și trebuie să protejăm și să păstrăm acest drept fundamental pentru noi și pentru generațiile viitoare.”

La rândul său, președintele Nicușor Dan a lăudat exemplul pe care Moldova îl oferă Europei în lupta pentru democrație:

„Voi, în opinia mea, ați dat un exemplu pentru întreaga lume prin lupta pe care ați dus-o ani de zile, în ciuda tuturor presiunilor, pentru a păstra această limbă și această identitate. Și acum, cred, sunteți din nou un exemplu pentru Europa și pentru întreaga lume, prin felul în care încercați să apărați democrația, în ciuda presiunilor venite din aceeași direcție. Și prin asta dovediți că sunteți mai europeni decât mulți europeni, și că locul vostru este în Uniunea Europeană.”

Cele mai noi actualizări electorale

Săptămâna trecută, partidele au început campaniile electorale. Vom reveni în curând cu articole de tip Deep Dive, în care vom analiza partidele și platformele lor electorale. Iată o trecere în revistă a principalelor noutăți electorale din ultima săptămână:

• Blocul Patrioților a stârnit controverse, lansându-și campania în fața Mănăstirii Căpriana. La eveniment, au promis reducerea prețurilor la energie și au lansat campania sub sloganul „Credem în Moldova”. Reacțiile online au fost dure, mulți remarcând prezența steagurilor roșii cu secera și ciocanul în fața unei mănăstiri lichidate forțat de sovietici în anii 1960 – împreună cu aproape toate celelalte instituții religioase din Moldova. Răspunzând criticilor și acuzațiilor de propagandă politică, starețul mănăstirii a declarat că nu controlează terenul public din fața porților și că nu are nicio legătură cu evenimentul.

• ONG-ul de monitorizare Promo-LEX solicită deschiderea a 28 de secții de votare pentru locuitorii regiunii transnistrene. Organizația a invocat importanța participării politice în perspectiva (sperată) a unei reunificări democratice a țării și a criticat planul CEC de a deschide doar 12 secții, considerându-l insuficient.

• Primarul Ion Ceban a călătorit la Roma în ciuda interdicției Schengen. Ulterior, Ministerul Afacerilor Externe al României a precizat că Italia i-a acordat o viză de scurtă ședere (valabilă până pe 3 septembrie) pentru a putea participa la Conferința Primarilor organizată sub egida UNESCO. Întrebat despre restricțiile de călătorie, Ceban a declarat din nou că interdicția este una politică și că nu reprezintă o amenințare: „Nu sunt Bin Laden, nu pot reprezenta un pericol în acest sens.”

• CEC a votat respingerea înregistrării partidului PDMM, condus de Vladimir Plahotniuc. După șase ore de dezbateri, CEC a adoptat decizia cu șase voturi „pentru” și trei „împotrivă”. Interdicția a fost motivată de avertismentele venite din partea Serviciului de Informații și Securitate (SIS), precum și de acțiunile Agenției Servicii Publice de suspendare a activității partidului.

• Curtea Supremă de Justiție (CSJ) s-a pronunțat asupra altor excluderi de partide.

  CSJ a menținut deciziile CEC de a exclude din alegeri următoarele formațiuni: Partidul Moldova Mare al Victoriei Furtună, Partidul Renaștere al lui Ilan Șor,

  Uniunea Centristă. De asemenea, CSJ a validat excluderea Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), condus de Vlad Filat. Motivele excluderilor au variat de la un partid la altul, dar majoritatea țin de încălcări tehnice – termene depășite și dosare incomplete. Pe de altă parte, CSJ a respins decizia CEC de a exclude partidul Noua Opțiune Istorică (NOI) și a obligat comisia să-l înregistreze în alegeri. CEC justificase excluderea prin prezența pe lista electorală a unor persoane asociate cu partidul Șor. CSJ a decis că simpla afiliere cu un partid declarat neconstituțional nu este un temei suficient pentru a exclude întreaga formațiune.

  Sprijinul vostru prin abonamente face Moldova Matters posibil.

Subscribe now

Campania (oficial) începe

Ieri, pe 29 august, a fost marcat începutul oficial al perioadei de campanie electorală în Moldova. Alegerile vor avea loc peste o lună, duminică, 28 septembrie. Cu această ocazie, președinta Maia Sandu a declarat că „însăși soarta Moldovei este în joc, iar împreună avem datoria să ne protejăm pacea și șansa pentru un viitor mai bun.” Ea a făcut apel la vigilența tuturor alegătorilor, spunând:

„Anunțați poliția atunci când vedeți cazuri de corupere a alegătorilor, fiți atenți la toate informațiile false, scrisori, apeluri și filmulețe care ne vor invada în perioada următoare, ajutați rudele și prietenii să fie corect informați și rămâneți uniți și corecți, ca Moldova să iasă învingătoare.”

În acest moment, sunt înregistrați la Comisia Electorală Centrală (CEC) 21 de concurenți electorali: 13 partide politice, patru blocuri și patru candidați independenți. În săptămânile următoare, vom publica o serie de analize detaliate despre acești concurenți, platformele și propunerile celor mai importanți dintre ei.

Este în continuare posibil ca acest tablou electoral să se mai modifice. Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) al lui Vlad Filat nu a fost înregistrat de CEC, care a invocat documente incomplete și depuse cu întârziere. PLDM a dat în judecată CEC, iar ieri o instanță a decis că dosarul trebuie reexaminat. Și PDMM, partidul lui Plahotniuc, a fost exclus din cursă și a atacat decizia în instanță. Asta după ce Agenția Servicii Publice (ASP) a informat CEC că înregistrarea partidului a fost „retrasă temporar”. Agenția a declarat că a fost informată de serviciile de securitate despre „posibile acțiuni subversive” ale PDMM „coordonate de persoane supuse unor măsuri restrictive internaționale.” Adică, tradus pe scurt: „Plaha și-a reactivat partidul după ce a fost arestat, și asta nu e în regulă.” Liderii partidului au calificat decizia drept una politică și au anunțat că vor face apel.

PDMM încerca să reunească echipa lui Plahotniuc, cu fostul președinte al Parlamentului, Andrian Candu, chemând toți foștii colegi să se alăture PDMM, iar mai mulți primari au părăsit partidul lui Ion Chicu (PDCM) pentru a se alătura lui Plahotniuc.

Odată cu începerea oficială a campaniei, se încheie și perioada de „campanie din umbră” care a caracterizat mare parte din luna august. Până acum, au circulat numeroase reclame online și pliante care lăudau realizările unor partide sau subliniau importanța integrării europene, fără a îndemna direct lumea să voteze pentru ele.

De astăzi însă, campania este oficial deschisă, iar aceste ficțiuni politicoase și distincții arbitrare ar trebui să înceteze.

Știri electorale

Iată o sinteză a celor mai importante știri legate de alegeri:

• TikTok a anunțat lansarea unui „centru electoral” în aplicație pentru utilizatorii din Moldova. Aceasta este o parte a parteneriatului pe care l-au anunțat cu CEC pentru a preveni ingerințele în alegerile din Moldova. Platforma a interzis publicitatea politică și cooperează pentru eliminarea conturilor și paginilor implicate în dezinformare coordonată. „Centrul electoral” va găzdui informații de educație media create de platforma de fact-checking și demontare a falsurilor Stop Fals!. Până în acest moment, nu au existat anunțuri concrete din partea platformelor americane precum Facebook, Google etc.

• CEC a anunțat un număr suspect de mare de preînregistrări ale moldovenilor din Rusia. Până acum, s-au înregistrat online 13.000 de persoane – de două ori mai multe decât în 2024. Această înregistrare nu este necesară pentru a vota, dar este utilizată de CEC pentru a decide câte secții de votare să deschidă într-o regiune1. Funcționarii CEC au analizat înregistrările și au identificat adrese de email care diferă între ele doar printr-o literă sau o cifră. De asemenea, au contactat unii dintre cei înregistrați, iar unii nu știau că s-au înregistrat în Rusia. CEC a menționat că, la alegerile din 2024, doar aproximativ 10% dintre cei înregistrați în Rusia au votat efectiv – mulți dintre ei afirmând că nu au mai fost în Rusia de ani de zile.

• CEC a decis să deschidă 12 secții de votare pentru locuitorii din Transnistria.2 Biroul de Reintegrare a informat CEC despre „tentative tot mai vizibile ale unor actori externi de a folosi regiunea pentru a destabiliza Republica Moldova” și a cerut ca instituția să țină cont de factorii de securitate națională în deciziile sale. Membrii CEC au declarat că, având în vedere prezența la vot din ultimele trei alegeri, 12 secții ar trebui să fie suficiente. Totuși, aceste cifre nu corespund cu datele reale de participare. În alegerile precedente, media era de aproximativ 550 de alegători pe secție – însă în 2024, media a fost deja depășită cu 876 alegători per secție, în cele 30 de secții deschise. Reducerea de la 30 la 12 secții va agrava probabil problema. „Liderul” transnistrean Vadim Krasnoselski a criticat decizia, afirmând că, dacă Moldova nu vrea ca locuitorii regiunii să voteze, atunci ar trebui să recunoască independența Transnistriei3. Și Partidul Socialiștilor a criticat decizia, numind-o una politică. CEC a respins aceste acuzații, iar vicepreședintele Pavel Postica a numit interesul brusc al autorităților transnistrene pentru alegerile din Moldova „o acțiune concertată orchestratată din Chișinău”.

• Un ministru ține 13 pisici în birou? Așa a afirmat Alexandr Stoianoglo în timpul unei vizite electorale într-un sat din raionul Ungheni. Le-a povestit anecdota unor agricultori, sugerând că o astfel de persoană (neidentificată) nu ar fi sănătoasă mintal. „Atacul” a fost interpretat ca fiind îndreptat spre ministrul Educației, Dan Perciun, care a reacționat spunând: „Stoianoglo, în perioada în care era procuror general, se ocupa în birou doar cu un singur lucru – eliberarea lui Veaceslav Platon. Nu s-a remarcat cu nimic altceva. Nici măcar nu știa să numere banii din «kuliok»-ul lui Dodon.” Ministrul Perciun a adăugat că dragostea pentru animale este un lucru bun, că are patru pisici acasă și că niciuna dintre ele nu a pus vreodată piciorul în biroul său. Întreg episodul a declanșat un val de meme, oamenii postând poze cu pisicile lor pentru a-l ironiza pe Stoianoglo. Inclusiv Maia Sandu s-a alăturat glumei, postând o poză cu pisica ei și mesajul: „Jo, consternat de declarațiile unor candidați.”

  

• Au călătorit Irina Vlah și Victoria Furtună împreună la Moscova? Cele două au fost văzute, sosind la Chișinău cu același avion din Istanbul pe 14 august. Anticoruptie.md a relatat că au fost convocate împreună la Moscova pentru a primi instrucțiuni privind poziționarea lor în alegeri. OneTV a relatat că s-au întâlnit cu Serghei Kiriyenko, „curatorul” Rusiei pentru Moldova în această campanie, care le-ar fi transmis să nu se atace reciproc și că, în cazul în care una dintre ele ar fi scoasă din cursa electorală, să sprijine Blocul Patriotic. Asta înseamnă că, dacă Furtună ar fi blocată din alegeri ca membră a rețelei Șor, ea ar trebui să sprijine Blocul Patriotic din care face parte Vlah, alături de Socialiști. Ambele femei au negat că s-ar fi aflat în Rusia. La două zile după revenirea (din Rusia), Furtună și-a înregistrat partidul Moldova Mare pentru a participa la alegeri. CEC a respins ulterior această înregistrare și l-a exclus din alegeri, invocând diverse încălcări, inclusiv prezența unor persoane condamnate penal pe lista electorală.

Afaceri internaționale

Iată o trecere în revistă a celor mai importante știri internaționale din ultimele două săptămâni:

• Canada a impus noi sancțiuni „în legătură cu activitățile de influență malignă ale Rusiei în Moldova”. Lista de sancțiuni, publicată pe 28 august, vizează membri ai rețelei Șor și ai Blocului Pobeda. Printre cei sancționați se regăsesc nume previzibile – bașcana Evghenia Guțul, Victoria Furtună etc. – dar și o surpriză: Irina Vlah. Într-un comunicat, Ministerul Afacerilor Externe al Canadei a afirmat că întregul grup este asociat cu Ilan Șor și cu „eforturi coordonate de destabilizare a guvernului Republicii Moldova ales democratic”. Irina Vlah a scris pe Facebook că este „uimită” de includerea sa în listă și a dat vina pe PAS, sugerând că partidul ar fi influențat Canada într-o tentativă de a o discredita. Este de remarcat că, dintre cei patru lideri ai Blocului Patrioților, Vasile Tarlev este apropiat de Șor, Stoianoglo a fost susținut de rețeaua Șor la alegerile trecute, iar acum și Irina Vlah este acuzată (de către Canada) că face parte din echipa lui Șor. Doar Igor Dodon nu are o legătură clară cu Șor – deși, în ce privește conexiunile sale cu Kremlinul, nimeni nu are dubii.

• „Decuplarea” candidaturilor Moldovei și Ucrainei la UE. Politico a relatat, pe 15 august, că UE se pregătea să facă acest pas pentru a deschide oficial un cluster de negociere cu Moldova la începutul lunii septembrie. Cu Viktor Orban, blocând avansarea Ucrainei, decuplarea ar permite Moldovei să progreseze și ar oferi UE, dar și partidelor pro-europene din Moldova, o victorie importantă înainte de alegeri. Articolul a generat săptămâni de dezbateri și manevre politice, Ucraina opunându-se vehement și afirmând că o astfel de mișcare i-ar slăbi poziția de negociere în fața lui Trump4. În cele din urmă, comisara pentru extindere a UE, Marta Kos, a închis subiectul și a afirmat într-un interviu pentru Moldova 1, pe 28 august, că Moldova și Ucraina vor rămâne legate în acest proces.

Protestul „permanent” și foarte scurt al lui Șor

După apelul lui Ilan Șor pentru un protest „permanent” în centrul Chișinăului și oferta de a plăti protestatarilor 3000 de dolari pe lună, el și Marina Tauber i-au chemat pe oameni în Piața Marii Adunări Naționale pe 16 august. După ce primarul Ion Ceban a refuzat cererea poliției de a nu permite autorizarea protestului, Guvernul și-a exercitat dreptul de prioritate pentru a rezerva piața și a organizat în grabă un eveniment numit „Vacanță în siguranță”, în aceeași zi. Evenimentul a inclus demonstrații de tactici și echipamente ale poliției, salvatorilor, pompierilor și armatei – practic, un târg al serviciilor publice, dar cu mult armament.

Marina Tauber, aflată în Rusia și dată în urmărire, a declarat că este furioasă că nu a fost invitată la Primărie pentru a discuta despre cine are dreptul la Piață. Autoritățile au subliniat că nici măcar nu a depus o solicitare oficială – care se face fie în persoană, fie cu o semnătură electronică validă. Ea a trimis doar un document scanat5.

Șor a schimbat tactica și a mutat protestul „permanent” la Gara Feroviară din Chișinău, unde protestatarii plătiți au început să instaleze corturi pe peroanele gării.

Poliția a intervenit rapid și a dispersat ocuparea neautorizată a gării. Acțiunea s-a extins apoi pe străzile și în zona pieței din fața gării, unde protestatarii lui Șor au început să cânte melodii în limba rusă, să scandeze „jos Maia Sandu” și să declanșeze un fel de revoltă de mică intensitate. Unii protestatari consumau alcool, iar mai mulți au încercat să blocheze drumul și au intrat în confruntări cu șoferii. Geamul unei mașini de poliție a fost spart.

Poliția a reținut 69 de persoane și a emis 60 de sancțiuni pentru proteste plătite, 67 de amenzi pentru încălcări ale circulației și 12 sancțiuni pentru acte de huliganism. Au fost confiscate 76 de corturi, patru saci de dormit și o saltea gonflabilă6. Poliția a descris evenimentul astfel:

„Au provocat șoferii care și-au parcat mașinile în apropiere, simulând accidente rutiere, au implicat minori în acțiune, au spart geamul unui echipaj al forțelor de ordine cu o piatră, au transportat materiale electorale fără acte de proveniență, au încercat să ascundă corturi în valize sau să le transporte cu taxiul.”

În plus, unii protestatari erau costumați în mascote. Poliția i-a reținut, invocând necesitatea de a stabili identitatea persoanelor aflate în costume.

Înainte protest, poliția a publicat înregistrări de interceptări telefonice cu membri ai rețelei Șor, în care se discută despre instalarea taberei pentru o lună și plata unui „salariu de protest” de 3000 de dolari/lună, la care se adăugau bonusuri pentru acțiuni mai provocatoare.

Datorită intervenției poliției, protestul „permanent” a durat mai puțin de o zi. Două zile mai târziu, a avut loc un mic protest, în mare parte pașnic, în fața Ministerului Afacerilor Interne, unde oamenii lui Șor s-au plâns că nu li s-a permis să ocupe gara. Au protestat și apoi au plecat fără incidente. După acest episod, protestul permanent s-a stins… cel puțin pentru moment.

Alte știri despre Șor și războiul hibrid

Iată o trecere în revistă a celor mai importante evoluții din ultimele două săptămâni:

• Regatul Unit se alătură la SUA în sancționarea A7A5. Sancțiunile combinate au pus o presiune majoră asupra criptomonedei lui Șor, care a fost decuplată de valoarea rublei, pe fondul unui val de panică și vânzări masive. Între timp, moneda și-a revenit parțial, dar volumul de tranzacționare pare semnificativ redus.

• Echipa lui Șor recurge la amenințări pentru a aduna protestatari. Poliția a prezentat dovezi că lideri ai rețelei Șor intimidează și amenință persoane pentru a le obliga să participe la proteste. Ei contactează oameni care au participat anterior la proteste plătite, dar care acum ezită, cu mesaje precum „OBLIGATORIU” și „nu se discută”. Poliția îndeamnă orice persoană amenințată în acest mod să anunțe imediat autoritățile, care vor interveni pentru siguranța lor.

• Avocați internaționali o vor reprezenta pe bașcana Guțul în apel. Spaniolul Gonzalo Boye și francezul William Julliez s-au alăturat echipei sale de apărare. Aceștia intenționează să susțină că dosarul este fabricat și face parte dintr-un mecanism de persecuție politică.

Crime, corupție & Plaha

Iată o trecere în revistă a celor mai importante știri din justiție din ultimele săptămâni:

• Presupusul trădător Ion Creangă a fost eliberat din arest preventiv. Creangă a fost șeful direcției juridice a Secretariatului Parlamentului, înainte să fie arestat și acuzat că este spion rus. Se presupune că a transmis Rusiei informații privind planificarea militară, elemente din negocierile de aderare ale Moldovei la UE și pregătiri pentru adoptarea unei noi legi privind trădarea de stat – lege sub care acum este acuzat. A fost reținut acum un an, fiind prins în flagrant în timp ce făcea schimb de secrete contra bani cu atașatul militar al Rusiei. În iulie, avocații săi au convins judecătorul să-l elibereze în arest la domiciliu, iar acum au obținut și aprobarea pentru înlăturarea brățării electronice. Creangă a încetat să se mai prezinte la ședințele de judecată, lucru pe care avocații îl justifică prin starea sa de sănătate și internări în spital. Procurorii contestă acest argument, afirmând că procedurile medicale respective sunt voluntare și nu constituie motiv de absență în instanță.

• Fiul oligarhului fugar Veaceslav Platon, Egor Platon, a fost reținut în Spania pe baza unui mandat Interpol. Era căutat pentru acuzații legate de trafic de droguri. Nu este clar care țară l-a acuzat oficial și solicită extrădarea, dar este posibil să aibă legătură cu o arestare din 2019 în Moldova.

• Plahotniuc a fost filmat, coborând dintr-o dubă a poliției, în cătușe, în Grecia. Un judecător a aprobat a doua cerere de extrădare formulată de Moldova, însă decizia trebuie să fie ratificată de Ministerul Justiției din Grecia.

• Guvernul a cumpărat drepturile pentru filmul „Șacalii” și l-a redenumit „Plaha”.

  Pe 6 august, Guvernul a plătit 2,5 milioane de lei pentru drepturile de distribuție ale unui film în curs de lansare intitulat „Șacalii”. Filmul urmărește cariera de gangster a lui Plahotniuc, inclusiv trafic de copii, spălare de bani și, în cele din urmă, capturarea statului. La scurt timp după ce guvernul a cumpărat drepturile de difuzare și promovare a filmului în cadrul evenimentelor culturale și educaționale, acesta a început să fie promovat de Jurnal TV sub titlul „Plaha”. Experții citați de NewsMaker au remarcat că această decizie pare una politică și că, pe lângă reamintirea perioadei în care Plahotniuc a capturat țara, ar putea viza și partidele politice asociate cu acesta – PDMM, PSDE și Respect Moldova. Purtătorul de cuvânt al guvernului, Daniel Vodă, a respins această interpretare, declarând:

„Înțelegem că filmul poate fi interpretat într-un context politic și respectăm aceste puncte de vedere, dar filmul a fost turnat cu mult timp în urmă și noi încercăm mereu să susținem cinematografia moldovenească. Acest film este despre cum oligarhii încearcă să pună mâna pe instituțiile statului și cum putem rezista. Cred că tema este foarte relevantă în contextul dezvoltării democrației și al pluralismului de opinii.”

Moldova a atins un reper important în domeniul energiei regenerabile

Pe 23 august, aproape 100% din energia electrică consumată în Moldova la ora 12:00 a provenit din surse regenerabile. În acel moment, țara importa doar 0,5 MW din România. Acest reper vine după o serie de recorduri stabilite și depășite în primăvara acestui an, pe măsură ce Moldova adaugă tot mai multă capacitate de producție din surse regenerabile. Vom analiza în detaliu acest proces, cum a fost posibil și încotro se îndreaptă, într-un articol dedicat care urmează în curând.

… și, aparent, ar fi trebuit să conțină 1 milion de euro, dar cineva a furat 140.000.

Liderul Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin, a lansat această bombă miercurea trecută, la TV8. Vom ajunge imediat la ce anume a spus și ce înseamnă acest lucru pentru alegerile care urmează. Dar pentru cei care întreabă „ce e un kuliok?!”, să ne întoarcem în timp pentru context.

„Kuliokul” sau Afacerea Pungii Negre

Cuvântul kuliok în rusă este un termen de argou care desemnează un tip de pungă simplă, ieftină, chiar ponosită. Un fel de pungă de piață pentru cumpărături. În acest caz, termenul se referă la un scandal — și ulterior la un dosar penal — din anul 2019.

În ultimele zile ale regimului lui Plahotniuc în Moldova, a apărut un video care pretinde că îl arată pe oligarhul Plahotniuc, înmânându-i președintelui de atunci, Igor Dodon, o pungă neagră din plastic. În înregistrare, se aude cum Dodon spune că banii (din pungă) urmau să fie folosiți pentru plata salariilor din Partidul Socialiștilor. Videoul ar fi fost înregistrat și apoi scurs în presă de către Plahotniuc în iunie 2019, în plină criză politică, ce avea să ducă curând la fuga acestuia din țară.

Filmarea a provocat imediat un scandal, fiind percepută drept o dovadă a înțelegerilor corupte dintre Dodon și Plahotniuc.

După căderea și fuga lui Plahotniuc, procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a ales să nu trateze cu seriozitate dosarul împotriva lui Dodon. Se presupune1 că motivul ar fi fost incertitudinea legată de conținutul pungii și imposibilitatea de a-l aduce pe Plahotniuc să depună mărturie.

După ce PAS a preluat puterea și l-a demis pe Stoianoglo, procurorii au redeschis dosarul. Acesta trenează în instanță de atunci, avocații lui Dodon aplicând tactici eficiente de tergiversare și susținând practic că: a) videoul este fals2 și b) oricum, nimeni nu știe ce era în pungă. Procurorii susțin că punga conținea câteva sute de mii de euro – dar nu au indicat niciodată o sumă exactă.

În februarie 2025, acuzarea și-a încheiat pledoaria, după ce a chemat 15 martori și a petrecut doi ani în instanță. Apărarea și-a început cazul, anunțând intenția de a chema peste 190 de martori. Procesul rămâne blocat, avansând foarte lent.

Interviul exploziv al lui Voronin

În interviul său de la TV8, jurnalistul Anatolie Golea l-a întrebat pe Voronin: „Ce era în punga neagră de la Plahotniuc?” Nu era pentru prima dată când Voronin era întrebat despre acest caz, care îl implică pe fostul său protejat și actual partener de coaliție. Dar era pentru prima dată când răspundea: „860.000 de euro”.

Golea, vizibil surprins, îl întreabă dacă Voronin se referă la o sumă exactă. Voronin confirmă că știe suma precis și afirmă că acest lucru i-a fost spus chiar de Plahotniuc, care s-ar fi plâns ulterior că știe sigur că a pus 1 milion de euro în pungă și că nu înțelege unde au dispărut cei 140.000 lipsă. A povestit toată scena ca pe o glumă, cum Plahotniuc era frustrat de situație și foarte supărat pe cercul său apropiat.

Golea a întrebat apoi dacă nu cumva suma e prea mare – menționând că procurorii vorbiseră anterior despre aproximativ 600.000 de euro. Voronin a răspuns: „Ce vrei de la mine? Asta mi-a spus direct Plahotniuc.”

Întrebat dacă ar fi dispus să depună mărturie în instanță, Voronin a ridicat din umeri și a spus că deja a dat declarații în fața procurorilor anticorupție.

Reacții și negări alambicate

Confirmarea lejeră, în direct, oferită de Voronin asupra celei mai controversate dovezi din procesul aflat în desfășurare împotriva lui Igor Dodon – în care acesta este acuzat nu doar de corupție și finanțare ilegală, ci și de trădare – a fost o adevărată bombă politică. Doar cu o săptămână înainte, scriam despre decizia lui Voronin și a Partidului Comuniștilor de a se alătura „Blocului Patrioților – Socialiști, Comuniști, Inimă și Viitorul Moldovei” pentru alegerile din septembrie. Înjunghierea pe la spate a lui Dodon, liderul de facto al acestui bloc3, transmisă în direct, a provocat un cutremur în presa și comentariile politice din Moldova.

Pe rețelele sociale, subiectul a fost ironizat intens, dar s-a atras și atenția asupra unei probleme importante de cronologie: cazul kuliok a devenit cunoscut abia după fuga lui Plahotniuc din țară. Așadar, Voronin era în continuare în contact cu oligarhul fugar?

Cu multe întrebări deschise și glume online în toi, a început operațiunea de limitare a daunelor. Igor Dodon a ieșit cu o serie de declarații confuze:

„Ieri, a fost o provocare din partea guvernării, pentru a încerca să creeze disensiuni în interiorul blocului. Noi, în interiorul blocului, o să avem discuții și o să ne clarificăm (...) Mesajul către concetățeni - noi vă dăm asigurări că blocul va rezista, va funcționa mai departe, iar întrebările care sunt vom discuta în interiorul nostru.”

Întrebat de un jurnalist cum ar fi putut PAS să orchestreze această „provocare”, Dodon a răspuns:

„Cred că acest interviu a fost organizat, s-au jucat cu emoția domnului Voronin, poate bătrânețea, nu vreau să-i dau apreciere. Noi o să discutăm și o să mergem împreună mai departe.”

Ulterior, a speculat că Voronin a fost „încurcat de diavol”.

Întrebată despre afirmația lui Voronin, conform căreia a oferit deja mărturie la Procuratura Anticorupție, instituția nu a confirmat, dar nici nu a infirmat informația.

Voronin încearcă să bage pasta de dinți înapoi în tub…

A doua zi după interviul cu pricina, Partidul Comuniștilor a emis o declarație din partea lui Vladimir Voronin, în care PAS este din nou învinuit pentru cele întâmplate. Numindu-l pe Anatolie Golea și TV8 „presă pro-guvernamentală”, Voronin a afirmat că a fost victima unei serii de provocări bine puse la punct, dar că el a fost mai șiret decât jurnalistul:

„Nu i-a reușit. Nu a putut scoate din mine niciun cuvânt rău despre partenerii noștri din bloc.”

Declarația continuă prin a cataloga afirmațiile despre kuliok și Dodon drept „sarcasm”:

„Și cum aș fi putut eu să știu dacă era într-adevăr bani în pungă, și mai ales cât? Ca să subliniez absurditatea întrebării lui Golea, mi-am permis să fac o glumă despre faptul că o parte din bani au fost furați. Ceea ce, după cum înțelegeți, nu aveam cum să știu. Și e complet de neimaginat că Plahotniuc ar fi fost sincer cu mine pe acest subiect. Mai ales că investigația în cazul «pungii» a început după ce Plahotniuc nu mai era în Moldova.”

Ei bine, acum e totul „clar”…

Un purtător de cuvânt al PAS a declarat pentru TV8:

„Blocul «Kuliok» se ceartă – câți bani a primit Dodon mită de la Plahotniuc – 860 de mii de euro sau un milion? Așa vor ei să conducă țara, împărțind între ei banii din kuliocele stăpânilor.”

Ultimul rodeo al lui Voronin

Oricine urmărește înregistrarea și cunoaște limba rusă poate vedea clar că explicațiile de tipul „am fost sarcastic” sau „m-a pus PAS să spun asta” sunt ridicole. Atunci, de ce și-a înjunghiat partenerul de coaliție în direct la TV? A avut Voronin, cum a sugerat Dodon, un moment de confuzie legat de vârstă? Sau chiar a fost „încurcat de diavol”?

Mai există o explicație posibilă: răzbunare și/sau un avertisment. Cu o săptămână înainte de interviu, Blocul Patrioților și-a înregistrat lista electorală la CEC. Vladimir Voronin a fost plasat pe locul 49 al listei. Ceilalți lideri ai blocului aveau poziții mult mai sus: Igor Dodon – #1, Irina Vlah – #3, Vasile Tarlev – #4.

Voronin a căzut drastic în ierarhie – la ultimele alegeri parlamentare, era primul pe lista Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, urmat de Igor Dodon.

Și nu e doar o chestiune de prestigiu: în sistemul proporțional din Moldova, Blocul Patrioților ar trebui să obțină 49% din voturi ca Voronin să ajungă din nou în Parlament. Pe baza rezultatelor anterioare, a sondajelor și a logicii simple, acest lucru este complet imposibil.

Vladimir Voronin nu va mai fi membru al următorului Parlament.

Născut la mai puțin de un an după ce Uniunea Sovietică a invadat și anexat actualul teritoriu al Republicii Moldova, luându-l de la România, viața lui Voronin a fost definită de politică. După ce a urcat în ierarhia Partidului Comunist în perioada RSS Moldovenești, a jucat un rol important în Moldova post-independență. A fondat actualul Partid al Comuniștilor în 1994 și a intrat în Parlament în 1998. De atunci a fost parlamentar fără întrerupere, cu excepția anilor 2001–2009, când a fost Președinte al Republicii Moldova. A fost primul comunist ales democratic în fruntea unui stat, după căderea URSS.

Toată această perioadă nu a fost lipsită de controverse. Mandatul său s-a încheiat după evenimentele violente din 2009. Am discutat în detaliu despre acest episod într-un podcast în trei părți publicat anul trecut (partea 1, partea 2, partea 3). Voronin a fost acuzat (credibil) de infracțiuni grave, de la fraudarea alegerilor până la reprimarea violentă a protestelor. L-a promovat pe Plahotniuc în politică și a crescut o întreagă generație de lideri pro-ruși: Igor Dodon, Irina Vlah, Vasile Tarlev, Ion Ceban. Dincolo de presupusele crime, impactul său asupra politicii moldovenești a fost profund – și profund distructiv pentru încercările Moldovei de a ieși din orbita Kremlinului.

Cu o astfel de carieră în spate, Voronin se va retrage, pentru prima dată din 1998, din funcțiile publice. Încă de la începutul acestei campanii electorale a transmis clar că nu este mulțumit de situația actuală. Când a fost anunțat Blocul Patrioților, Voronin a declarat: „Eu nu sunt atât de optimist ca colegii mei.” Ulterior, a fost luat peste picior pentru că a apărut la o conferință de presă importantă dezordonat, în sandale.

Poate că se confruntă cu dificultatea de a accepta sfârșitul carierei sale politice. Poate că nici nu vrea cu adevărat să mai candideze. Să fi fost atacul asupra lui Dodon un ultim impuls de conștiință? Sau o răzbunare pentru umilința de a fi pus pe locul 49? Sau poate un avertisment: că știe exact unde sunt îngropați foarte mulți scheleți?

Deocamdată, nu știm. Dar acest ultim episod din seria „Voronin nu mai are nimic de pierdut” marchează o escaladare serioasă față de incidentul cu sandalele. Vom urmări în săptămânile următoare cum va rezista Blocul Patriotic acestei provocări.

Salutare tuturor! Înainte să intrăm în subiectul articolului de azi, vreau să vă dau o veste bună. Începând de acum și până pe 31 august ofer o reducere de 15% la toate abonamentele anuale. Reducerea se aplică pentru primul an și vă oferă acces la tot conținutul disponibil doar abonaților, plus satisfacția că sprijiniți munca depusă pentru acest newsletter!

Despre acel conținut cu acces restricționat… În ultimul an, am publicat articolele din categoria „Perspective” doar pentru abonați, lăsând majoritatea celorlalte postări disponibile gratuit. Îmi place să păstrez cât mai mult modelul „freemium”, pentru ca și cei care nu își permit un abonament să poată citi știri importante despre Moldova. Totuși, rata abonărilor scade atunci când nu există conținut exclusiv și crește vizibil atunci când există. Matematica e simplă. Așa că, de acum înainte, toate noile articole din categoria „Analiză” vor fi disponibile doar pentru abonați. Odată cu apropierea alegerilor, asta înseamnă analize detaliate ale programelor partidelor, profiluri de candidați, scenarii probabile și posibile coaliții, investigații aprofundate despre taberele politice de dreapta și de stânga și multe altele. Dacă vrei acces la toate acestea, devino abonat cu plată – și dacă te abonezi până la sfârșitul lunii, beneficiezi și de reducerea de 15%!

Subscribe now

Pentru cei care sunt deja abonați plătitori – vă mulțumesc din suflet. Sprijinul vostru chiar ajută la menținerea acestui newsletter activ și independent.

Și acum, să trecem la știri…

Nicușor Dan, în vacanță personală în Moldova

Săptămâna aceasta, președintele României, Nicușor Dan, a vizitat Moldova într-o vacanță personală. Nu a avut programate întâlniri oficiale, dar și-a petrecut timpul cu familia și cu o parte din liderii Republicii Moldova, participând la activități recreative și culturale.

Weekendul trecut, președintele Dan a fost alături de Maia Sandu la „Festivalul Lupilor” de la Orheiul Vechi. Cei doi au făcut poze cu participanții, au gustat mâncăruri tradiționale și au urmărit concertul.

A doua zi, președintele României a mers, împreună cu familia, într-o drumeție la reședința prezidențială de la Condrița, fiind însoțit și de președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Analiza autorului: În contextul viitoarei campanii electorale, vizita președintelui Nicușor Dan și aparițiile sale alături de președinta Sandu și liderul PAS, președintele Parlamentului Igor Grosu, transmit un mesaj clar de susținere. Totuși, o vizită oficială sau una în contextul unei sărbători naționale, cu discursuri etc., ar fi fost mult mai tipică. Această vizită pare concepută pentru a evidenția estetica de „om obișnuit” a ambilor președinți. Încă din 2022, când președinta Sandu a ajuns în presa internațională pentru că a zburat cu o companie low-cost, purtând adidași și doar un bagaj de mână, ea s-a remarcat drept un lider european neobișnuit de modest. Mesajul transmis de această vizită este că atât România, cât și Moldova au astfel de lideri și că acesta este viitorul – în timp ce costumele sobre țin de trecut.

Actualizări electorale

În ultimele două săptămâni, partidele, blocurile și candidații independenți au continuat să se înregistreze la Comisia Electorală Centrală (CEC), să colecteze semnături și să obțină aprobarea pentru a participa la alegeri. La 10 august, erau deja înregistrați 19 candidați independenți – un record absolut. Mulți sunt relativ necunoscuți, dar printre ei se află și figuri cunoscute precum Andrei Năstase și Olesea Stamate.

În istoria modernă a Moldovei ca stat independent, 131 de persoane au candidat la parlament ca independenți și niciuna nu a fost aleasă. Există două motive pentru acest lucru. În primul rând, pentru un candidat independent există un prag electoral de 2% de depășit. Asta înseamnă că, pentru fiecare mandat, ei trebuie să obțină aproximativ de două ori mai multe voturi decât ar fi necesar unui candidat de pe lista unui partid pentru a câștiga un loc în Parlament. În al doilea rând, într-un sistem de reprezentare proporțională și cu necesitatea formării unei majorități de guvernare, ideea unui vot „balansoar” sau „de aur” este statistic aproape imposibilă. Politicienii serioși, care vor să aibă impact în Parlament se alătură, de regulă, partidelor. Deși motivațiile fiecărui candidat nu sunt clare, experții au concluzionat în mare parte că obiectivul principal este deturnarea voturilor pro-UE pentru a slăbi PAS.

După o întârziere, Partidul Comuniștilor condus de Vladimir Voronin a decis să se alăture „Blocului Patriotic al Socialiștilor, Inimii și Viitorului Moldovei”, care devine acum „Blocul Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inimii și Viitorului Moldovei”. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă comune de către cei patru lideri de partid:

Simbolul blocului va fi steaua socialiștilor combinată cu secera și ciocanul comuniștilor și inima din „Inima Moldovei”. Se pare că domnul Tarlev nu a fost inclus în echipa de design grafic.

Conferința de presă, însă, a oferit blocului un simbol mai puțin oficial, deoarece domnul Voronin continuă să pară mai puțin entuziast în legătură cu întreaga înțelegere. Pe lângă cămașa ceva mai casual, vizibilă în fotografia de mai sus, acesta purta și sandale la eveniment1 – detaliu care a generat numeroase meme.

Actualizări privind extrădarea lui Plahotniuc

Așa cum am scris ultima dată pe 31 iulie, extrădarea lui Vladimir Plahotniuc din Grecia în Republica Moldova a devenit un subiect disputat și, pe alocuri, confuz. Avocații lui continuă să insiste că acesta dorește o extrădare rapidă și că autoritățile moldovenești tergiversează procesul. Ei sugerează (sau afirmă direct) că acest lucru se întâmplă din cauza fricii de revenirea lui Plahotniuc.

Deputatul PAS Lilian Carp a răspuns acestei acuzații, spunând:

„Avocații lui Plahotniuc spun că autoritățile de la Chișinău tergiversează intenționat extrădarea și că Moldova s-ar teme de întoarcerea lui. Dar acest lucru nu este adevărat. Plahotniuc a fost arestat din cauza propriei prostii. Nimeni nu se teme de el – va răspunde pentru tot haosul pe care l-a creat în politica moldovenească.”

Ministerul Justiției a declarat, de asemenea, fără echivoc, că procesul de extrădare este în derulare cât de rapid se poate. Ministerul a depus prima cerere de extrădare pe 4 august, iar Procuratura Generală a depus o cerere suplimentară pe 8 august. Autoritățile au explicat că procedura durează din câteva motive, și anume:

• Fiecare dosar necesită o cerere de extrădare separată. În baza acordurilor în vigoare, Moldova îl poate judeca doar pentru cauzele menționate în cererea de extrădare și aprobate de autoritățile elene. Problema este că…

• Plaha2 este căutat în multe dosare. Unele se află deja pe rol în instanță, altele își urmează parcursul prin sistem. Aceste cauze sunt extrem de complexe și implică multă documentație și acte procedurale. Problema este că…

• Totul trebuie tradus în greacă. Probabil e o lună bună pentru toți traducătorii autorizați română-greacă.

Pe 13 august, un tribunal din Grecia a ținut o ședință preliminară în dosarul de extrădare. Instanța a decis să meargă mai departe cu procedura. Acesta este doar primul pas, întrucât decizia finală trebuie luată de Ministerul Justiției din Grecia. Plahotniuc nu a participat personal la ședință, decizie pe care avocații săi au explicat-o strategic: dacă ar fi participat, ar fi fost nevoie de un interpret, iar din cauza vacanței de vară nu era niciunul disponibil. Pentru a permite ca audierile să continue, el a ales să nu se prezinte.

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Serghei Caraman, a declarat că sistemul judiciar al Republicii Moldova este pregătit să-l primească pe Plahotniuc. El a spus că, la sosire, acesta va fi reținut și plasat în arest preventiv… dar a admis că acest lucru ar putea să nu dureze mult. Conform legislației moldovenești, arestul preventiv trebuie înlocuit cu arest la domiciliu sau control judiciar, dacă procurorii nu pot demonstra că inculpatul reprezintă un risc major de fugă sau de comitere a unor noi infracțiuni3. Având în vedere complexitatea și durata acestor procese, avocații vor argumenta, cu siguranță, pentru o măsură mai blândă.

Revenirea lui Plaha în politică

În paralel cu aparițiile sale în instanță, Plahotniuc a început să reactiveze elemente ale rețelei sale de influență politică – în mare parte prin intermediul avocaților. Totul a început cu lansarea unei noi pagini de Facebook pentru oligarhul fugar, unde avocații publică declarații în numele său. Cea mai recentă, postată pe 13 august, este o înregistrare audio care pare realizată printr-un sistem telefonic din închisoare4.

În același timp, a fost lansată o amplă campanie pe rețelele sociale care îl glorifică pe oligarhul fugar și publică postări sponsorizate despre cât de „bine” era când conducea el țara. Andrei Rusu de la Watchdog a explicat:

„volumul și sincronizarea arată existența unei echipe care gestionează o infrastructură cu multiple conturi, cu texte și materiale video pregătite centralizat, testând reacțiile prin reclame țintite.”

O mare parte a campaniei este derulată prin conturi false, precum „Esther Bush” sau „Jose Perry”. Aceste profiluri sunt recent create, folosesc avatare generate de inteligență artificială, adrese de email temporare și numere de telefon din SUA5. Pagini ca acestea și multe altele rulează reclame plătite care îl promovează pe Plaha și transmit mesaje precum „Cei din PAS vor fugi ca șobolanii din țară” etc. La momentul scrierii acestui rezumat, profilurile sunt încă active, deși Facebook le-a limitat capacitatea de a rula reclame.

Watchdog și alți experți au speculat că acestea sunt, pur și simplu, „noduri locale într-o rețea de propagandă conectată fie direct la ecosistemul pro-Șor, fie la o campanie dedicată de albire a imaginii lui Plahotniuc.”

Reactivarea partidelor politice

Pe 6 august, Plahotniuc a postat pe Facebook (prin avocați) un apel către vechii săi colegi:

„către toți foștii mei colegi din guvern și parlament, către toți foștii și actualii noștri primari, consilieri, funcționari publici, către numeroșii susținători de cândva, către oamenii din mediul public și privat, care nu sunt de acord cu abuzurile și nedreptățile care se întâmplă. Haideți să strângem rândurile și să formăm un pol puternic, hotărât, profesionist, care să dea jos această guvernare incapabilă și să o trimită la groapa de gunoi a istoriei. Haideți să refacem echipa noastră, care a știut, înainte de venirea „vremurilor bune” și gălbejite, să asigure vremuri normale și sigure pentru țară și cetățeni.”

Pe 12 august, Partidul Democrat Modern din Moldova (PDMM) a anunțat că va participa la alegerile parlamentare. Liderul partidului, Boris Foca, a declarat:

„În calitate de președinte al PDMM, vă anunț că partidul pe care îl reprezint, care este direct descendent al fostului Partid Democrat și al fostului guvern democratic din perioada 2016-2019, a decis să participe integral la alegerile din 28 septembrie.”

Vom explica „descendența directă” într-o scurtă notă de subsol6.

Există indicii că PDMM lucrează pentru a se uni cu celălalt partid succesor al PDM – PSDE, condus de Tudor Ulianovschi.

Întrebat, dacă Plahotniuc se va alătura sau va conduce acest partid, Boris Foca a răspuns că „Domnul Plahotniuc are alte provocări în prezent.”

Între timp, în înregistrarea audio din 14 august, Plahotniuc a declarat:

„Pe lângă dorința de a-mi demonstra nevinovăția în instanțele din Republica Moldova, sunt motivat să mă întorc în patria mea pentru a-mi continua activitatea politică.”

Alte subiecte de urmărit

A fost o perioadă aglomerată – iată o trecere rapidă în revistă a câtorva știri importante de urmărit:

• Tarifele lui Trump au intrat în vigoare pe 7 august. Statele Unite au impus acum un tarif vamal de 25% pentru bunurile importate din Republica Moldova. La 31 iulie, Ministerul Economiei anunțase că a solicitat o perioadă de grație, dar nu a primit niciun răspuns. Țara se confruntă acum cu al treilea cel mai mare tarif din Europa, după Elveția (39%) și Serbia (35%). Cota de 25% este semnificativ mai mare decât cea a UE, de 15%.

• Fostul judecător Mihail Diaconu a fost găsit mort, cu o singură plagă prin împușcare la cap. Judecătorul picase procesul de vetting și era vizat în două dosare penale privind luarea de mită și traficul de influență. Poliția investighează moartea ca fiind, cel mai probabil, o sinucidere.

• ANRE a votat retragerea licenței MoldovaGaz pentru furnizarea de gaze naturale. Decizia a fost luată după ce MoldovaGaz nu a respectat noua lege ce impune separarea activităților de furnizare și transport. Întreprinderea de stat Energocom va prelua, de la 1 septembrie, furnizarea către cei 800.000 de clienți deserviți de MoldovaGaz. Clienții nu vor trebui să facă modificări, urmând doar să vadă un nume nou pe facturi. Acționarul majoritar al MoldovaGaz, compania rusă Gazprom, a reacționat furios, declarând că își va apăra poziția în instanță și acuzând Republica Moldova că a forțat această reorganizare prin noua lege7. De asemenea, Gazprom a răspândit numeroase informații false despre cum această schimbare ar urma să majoreze prețurile8.

• BNM a redus rata de bază de la 6,5% la 6,25%. Instituția a anunțat că inflația se temperează în linie cu prognozele sale și că va începe, în consecință, reducerea treptată a ratelor.

Bașcana Guțul, găsită vinovată

Pe 5 august, instanța a găsit-o vinovată pe bașcana Evghenia Guțul de infracțiuni legate de finanțarea ilegală a partidelor politice. Ea a fost condamnată la șapte ani de închisoare și va fi supusă confiscării unor bunuri în valoare de 40 de milioane de lei (aprox. două milioane de euro). Coinculpata sa, Svetlana Popan, a fost condamnată la 6 ani de închisoare și la confiscarea unor bunuri în valoare de nouă milioane de lei.

În urma pronunțării sentinței și a pedepsei, bașcana a fost încătușată în sala de judecată și trimisă la Penitenciarul nr. 13 pentru a continua arestul preventiv. Ea are la dispoziție 15 zile pentru a face apel, iar avocații au indicat că intenționează să procedeze astfel. Guțul va rămâne în Penitenciarul nr. 13 până la pronunțarea unei decizii finale asupra apelului, după care, dacă acesta va fi respins, va fi probabil transferată la Penitenciarul de Femei Rusca pentru a-și ispăși restul pedepsei.

Guțul a fost găsită vinovată de supravegherea directă a introducerii ilegale în țară a fondurilor Partidului Șor, de fals în acte pentru spălarea acestor bani și de distribuirea fondurilor către protestatari plătiți și alți membri ai rețelei criminale Șor. Doar între ianuarie și noiembrie 2022, această sumă a depășit 40 de milioane de lei (peste două milioane de euro).

Procuratura a deschis investigația în ianuarie 2022 și, în cele din urmă, a trimis dosarul în instanță în aprilie 2024. După două luni de ședințe preliminare, procesul a început și a durat aproximativ un an.

Reacții la verdict

Avocații bașcanei au calificat procedurile drept motivate politic, afirmând: „Aceasta nu este o judecată, ci o execuție publică.” Declarații similare au fost făcute de principalii politicieni pro-Kremlin din Republica Moldova, inclusiv Igor Dodon, Vasile Tarlev, Irina Vlah și Ion Chicu1. Niciunul dintre aceștia nu a abordat fondul cauzei.

Diverse oficialități „alese” din Rusia au comentat, printre care și deputatul Dumei de Stat a Federației Ruse, Konstantin Zatulin, care a spus:

„Cred că cea mai radicală modalitate de a rezolva problema actuală este avansarea rapidă a armatei ruse către granița Ucrainei cu Transnistria și Republica Moldova.”

El a prezentat sentința drept o represiune împotriva vorbitorilor de limbă rusă și a cerut o soluție militară.

Adunarea Populară a Găgăuziei a convocat o ședință extraordinară și a votat în unanimitate în sprijinul bașcanei, condamnând condamnarea acesteia ca fiind o persecuție politică. Ședința a fost suspendată fără o declarație oficială, fiind desemnată o comisie pentru redactarea unui text complet.

Aproape imediat au avut loc proteste în fața Penitenciarului nr. 13. Pe 10 august, poliția a reținut și a inculpat „zeci” dintre acești „protestatari” pentru acceptarea de bani ca să participe la acțiuni. Plățile documentate au fost între 200 și 400 de lei pentru participarea la protest și între 1.000 și 1.500 de lei pentru transportul protestatarilor cu mașinile.

O sentință foarte importantă

Condamnarea Evgheniei Guțul reprezintă un moment de referință în eforturile continue ale Republicii Moldova de a trage la răspundere marii infractori. În numeroase cazuri anterioare, condamnații au scăpat de justiție, adesea fugind din țară chiar înainte ca verdictul să fie pronunțat. Capacitatea sistemului judiciar de a o reține pe Guțul în țară și de a o aresta este o premieră. Aceasta ar trebui să le dea de gândit lui Vladimir Plahotniuc și altor persoane din interiorul și din afara Moldovei care se confruntă cu procese sau cereri de extrădare, atunci când se gândesc la ceea ce îi așteaptă.

În același timp, acest rezultat nu a fost obținut fără costuri, iar sistemul de justiție a fost supus unei presiuni fără precedent în încercarea de a o trage la răspundere pe bașcană.

Judecători și procurori, amenințați cu moartea

Judecătoarea Ana Cucerescu, care a condus procesul bașcanei, a fost supusă unei campanii de presiuni escaladate în faza finală a procesului. Sergiu Caraman, președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a anunțat:

„Această judecătoare a fost supusă unor amenințări constante timp de câteva luni, inclusiv amenințări cu moartea, trimiterea de fotografii macabre cu persoane ucise și decapitate, apeluri telefonice repetate, inclusiv pe timp de noapte.”

El a mai anunțat și alte acțiuni, precum o campanie prin care adresa sa de email a fost falsificată (spoofing) și au fost trimise emailuri false în numele ei. Unele au ajuns la membri ai familiei și colegi, invitându-i la înmormântarea sa. Altele au fost transmise presei. Aceste emailuri, aparent trimise de judecătoare, anunțau că aceasta își dă demisia din cauza amenințărilor și presiunilor din partea guvernului2.

Judecătoarea Cucerescu activează de 14 ani și a fost transferată în februarie 2024 într-un complet specializat în cauze de corupție. Acolo, a judecat dosare importante, intrând uneori în conflict cu alți judecători și acuzându-i că au amenințat-o pentru a adopta anumite poziții. Are un istoric ferm de a respinge cererile inculpaților în procese penale grave de a părăsi țara cu promisiunea revenirii3.

Pe 6 august, șeful Poliției Naționale, Viorel Cernăuțeanu, a susținut o conferință de presă în care a prezentat detalii despre aceste ultime amenințări. El a anunțat și deschiderea unui dosar penal pentru amenințarea unei persoane cu funcție publică, menționând că acesta ar putea fi extins la o cauză de conspirație, întrucât se investighează conexiuni cu o organizație criminală.

Despre amenințări, el a declarat:

„Începând cu 31 iulie, au venit pe telefonul judecătoarei mesaje robotice, invitând-o la morgă. Tot în această perioadă, au început să sosească apeluri telefonice în birourile instituțiilor judiciare, unde angajații acestor instituții erau invitați la morgă pentru a recunoaște corpul judecătoarei. De asemenea, un alt mesaj SMS a fost trimis unor instituții media și unor persoane publice, menționând că judecătoarea în cauză a decedat și că persoanele care doresc să-și ia rămas-bun pot veni pe 3 august, cu indicarea unei locații.”

El a mai spus că aceasta a primit apeluri și mesaje 24 de ore din 24 de la diverse numere și conturi anonime de pe rețele sociale. Pe 1 august, a primit un mesaj prin care i se spunea că are o livrare de flori – care s-a dovedit a fi o coroană funerară.

După livrare, a primit un mesaj text cu fotografia unei persoane decapitate. Mesajul întreba dacă i-a plăcut cadoul (referindu-se la coroană) și adăuga „tu ești următoarea”.

În perioada 4-5 august, zeci de apeluri la 112 au fost făcute către poliție privind clădirea în care judecătoarea Ana Cucerescu locuia într-un apartament. Printre acestea s-au numărat amenințări cu bombă, sesizări că cineva ar fi fost înjunghiat mortal, rapoarte că etajul doi ar fi în flăcări și altele. Amenințări suplimentare cu bombă au vizat și clădirea instanței de judecată.

Această campanie nu s-a limitat la săptămâna dinaintea pronunțării deciziei, unele aspecte continuând de luni întregi. Cel mai recent, un e-mail public a început să circule, oferind o recompensă pentru judecătoarea Cucerescu, cu prețuri diferite pentru „vătămare minoră, vătămare corporală și omor”.

„Vecinii”

Pe tot parcursul acestui proces, judecătoarea Ana Cucerescu s-a confruntat cu o altă problemă – un vecin foarte neobișnuit. Bașcana Evghenia Guțul a fost reținută pe aeroportul din Chișinău în martie 2025, în timp ce încerca să zboare la Istanbul. Ulterior, a fost plasată în arest la domiciliu cu brățară electronică. Ea a solicitat să execute acest arest la domiciliu în apartamentul surorii sale… în aceeași clădire în care locuia judecătoarea Cucerescu.

Imediat după mutare, avocații Evgheniei Guțul au depus o cerere de recuzare a judecătoarei Cucerescu, invocând faptul că erau vecine și calificând situația ca fiind nepotrivită. Cererea a fost respinsă, dar fără îndoială a avut efectul de a-i semnala judecătoarei că știau adresa sa. Judecătoarea Cucerescu închiriază un apartament în această clădire din 2020, în timp ce sora lui Guțul a cumpărat un apartament acolo în 2023 – la câteva săptămâni după ce Guțul a câștigat alegerile în Găgăuzia. ZdG notează că blocul a fost construit de compania Exfactor – un finanțator major al campaniilor anterioare ale lui Șor4.

Alți judecători și procurori amenințați

Pe lângă judecătoarea care a condus procesul, judecătoarea Livia Mitrofan, membră a Consiliului Superior al Magistraturii, a fost și ea amenințată. Ea a primit mesaje de tipul „Tu ești următoarea. Ana va fi prima. Tu ești următoarea… Moarte.” și apeluri telefonice. Nu este clar ce acțiuni se dorea să fie influențate, însă judecătoarea Mitrofan a fost principal responsabilă de constituirea completurilor anticorupție sub care a fost judecată bașcana.

Procurorul anticorupție Ghennadi Epure, care a lucrat la acest caz, a primit, de asemenea, amenințări cu moartea și apeluri telefonice automate.

Ministerul Justiției a calificat aceste amenințări drept „inacceptabile într-o societate democratică” și a promis o anchetă rapidă.

Alte știri despre Șor și războiul hibrid

Iată o sinteză a altor subiecte importante legate de războiul hibrid al Rusiei împotriva Republicii Moldova:

• Procesul Marinei Tauber s-a încheiat pe 4 august. Lidera de rang înalt din rețeaua Șor este acuzată de obstrucționarea justiției și finanțare ilegală a partidelor. Procurorii au cerut 13 ani de închisoare. Verdictul și sentința sunt programate pentru 30 septembrie. Marina Tauber se află în Rusia, după ce a părăsit țara în ianuarie.

• Partidele lui Șor se confruntă cu sancțiuni și lichidări. Blocul Pobeda (Victorie) al lui Șor nu va participa la viitoarele alegeri, după ce Curtea Supremă de Justiție (CSJ) le-a respins apelul. Blocul fusese anterior împiedicat să candideze de către Comisia Electorală Centrală (CEC), în calitate de succesor al unui partid declarat neconstituțional. În același timp, CEC a publicat rezultatele unui audit al partidelor Renașterea, Forța de Alternative și de Salvare a Moldovei, Șansa și Pobeda (Victorie), precum și al candidatei independente Victoria Furtună. Auditul a analizat cheltuielile din perioada 1 iulie – 31 octombrie anul trecut, în timpul referendumului și al alegerilor prezidențiale, și a concluzionat că partidele au colaborat într-un mod „camuflat”. S-au constatat cheltuieli masive nejustificate, iar raportul a menționat că aceste încălcări „constituie un pericol real pentru integritatea proceselor democratice și electorale, inclusiv pentru securitatea națională a Republicii Moldova”. CEC a recomandat lichidarea Partidului Șansa și limitarea activității partidelor Renașterea și Forța de Alternative și Salvare a Moldovei. De asemenea, a recomandat ca Serviciul Fiscal de Stat (SFS) să plaseze inspectori la sediul partidului Viitorul Moldovei, condus de Vasile Tarlev, și să solicite prezența lor la achizițiile de la furnizori. În urma sesizărilor CEC și ale Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Ministerul Justiției a anunțat intentarea unei acțiuni în judecată pentru dizolvarea partidelor Renașterea, Forța de Alternative și Salvare a Moldovei și Pobeda (Victorie).

• Mihail Bagas a pledat vinovat pentru finanțare ilegală de partid în numele lui Ilan Șor. Bagas a recunoscut că a transferat 452.700 de dolari de la Ilan Șor către Adrian Culai pentru a finanța noul partid ALDE. Această schemă a fost expusă după ce lidera ALDE, Arina Spătaru, a acționat sub acoperire și a cartografiat rețeaua Șor – poveste relatată încă din 2023. Bagas le-a spus colegilor din ALDE la acea vreme că nu se poate alătura partidului, deoarece candida din partea Partidului Liga Orașelor și Comunelor (LOC) la primăria Chișinăului. Când ALDE a dorit să își desemneze și el un candidat în cursa respectivă, Bagas nu a fost de acord, dar a preferat să lase decizia la latitudinea lui Șor. Pentru infracțiunea comisă, riscă o pedeapsă de trei– șase ani de închisoare, dar ar putea beneficia de o reducere cu o treime a sentinței pentru cooperare și recunoașterea vinovăției.

• Ilan Șor a chemat la un protest permanent în centrul Chișinăului – oferind 3.000 USD pe lună oricărei persoane care participă. Poliția amintește cetățenilor că, deși libertatea de întrunire este garantată, protestele plătite nu sunt și participanții pot fi arestați dacă acceptă bani.

• Marina Tauber afirmă că va conduce un flash mob în Piața Marii Adunări Naționale pe 16 august, ca parte a acestei acțiuni. Ea a estimat participarea a 10.000 de persoane și a reiterat oferta financiară a lui Șor, declarând5:

„Liderul nostru, Ilan Mironovici Șor, promite să deschidă conturi pentru fiecare persoană care va fi cu noi în Piața Marii Adunări Naționale și, pentru a vă compensa timpul, va plăti un salariu de 3.000 de dolari pe lună.”

Tauber se află în Rusia. Poliția a avertizat din nou împotriva participării la proteste plătite și i-a cerut primarului Ceban să nu emită autorizație pentru acest protest. Primarul a calificat cererea drept politică și înșelătoare, precizând că nu are atribuții legale pentru a interzice protestele6.

• Propaganda în limba engleză a lui Șor se intensifică. Săptămâna aceasta, Victoria Șapa, una dintre reprezentantele lui Șor în Statele Unite, a participat la podcastul lui Mario Nawfal, unde a vorbit despre „oprimarea politică” și „amenințările la adresa libertății de exprimare” din Moldova. Ea a făcut referire la elemente din conferința MEGA de la Chișinău și a încercat să prezinte Moldova ca pe o dictatură controlată de Maia Sandu. Nawfal este un influencer din zona crypto, redistribuit anterior de Elon Musk. The Guardian a relatat recent că, în 2025, acesta s-a orientat spre promovarea mesajelor pro-ruse și susținerea agresivă a lui Călin Georgescu și a extremei drepte din România. Pentru a citi mai multe despre Victoria Șapa și legăturile ei cu Șor și mișcarea MEGA, vezi articolul nostru anterior aici.

După reținerea sa la aeroportul din Atena pe 22 iulie, autoritățile elene l-au arestat oficial pe Vladimir Plahotniuc, pe 23 iulie. El și Constantin Țuțu sunt, în prezent, încarcerați la Korydallos, cea mai mare închisoare din Grecia, o facilitate de maximă securitate, cunoscută pentru condiții supraaglomerate și spartane. Ambii au fost filmați în timp ce erau aduși către instanță în cătușe, iar Cu Sens a difuzat imagini cu aceste transferuri, arătând că sunt transportați sub escortă armată.

Detalii recente oferă lumina asupra modului în care Plahotniuc a trăit în fugă. ZdG relatează că, vila luxoasă, unde locuiau în afara Atenei, avea tarife de închiriere între 4.300 $ și 8.600 $ pe noapte. Datele de călătorie arată că Plahotniuc, Țuțu și Elizaveta Kuznetsova (Miss Moldova 2019) au călătorit împreună în Bulgaria în 2024: ei doi sub identități false, ea cu pașaport moldovenesc. Unele surse au menționat-o ca soție sau amantă1. Presa elenă afirmă că Țuțu acționa ca un fel de bodyguard pentru oligarhul fugar.

Poliția greacă a depistat 21 de documente false de identitate, care reflectau șase identități diferite pentru Plahotniuc:

– în pașaport rus: „KIRSANOV Stanislav”

– în cel românesc: „ANTOHE Mihai”

– în cel irakian: „AL SHAHEEN Fereyduon Shaheen Yako” (avea și un pașaport vanuatuan cu acest nume).

Țuțu deținea și el mai multe identități false.

Presa elenă relatează că o greșeală legată de unul dintre aceste documente a dus la arestarea sa. În împrejurări care rămân neclare, poliția elenă a intrat în posesia unui act de identitate grecesc emis pe numele său fals „Kirsanov” în timpul unei anchete privind furturi de vehicule de la un dealer auto din Attica de Vest. Actul de identitate părea suspect și a declanșat o investigație. Detaliile privind legătura, dacă există vreo legătură, dintre Plahotniuc și furturile de mașini rămân neclare.

Noi detalii despre relația lui Plahotniuc cu Kremlinul

Această săptămână, The Insider a publicat o anchetă, semnată de o echipă condusă de jurnalistul Christo Grozev, care oferă detalii despre relațiile lui Plahotniuc cu Rusia. Investigația se bazează pe informațiile furnizate de Malenkaya Strana din mai, potrivit cărora Plahotniuc călătorea frecvent la Moscova în ultimii doi ani.

Prima sa călătorie a fost în iunie 2024, când s-a întâlnit cu Dmitry Kozak pentru a discuta revenirea în politica moldovenească. A călătorit sub una din identitățile false, iar Kremlinul i-a facilitat o mașină la aeroport cu plăcuțe speciale, indicând că nu trebuie oprită. The Insider a comparat datele zborurilor cu lista publică a identităților sale – și a identificat numele „Mikhail Taușanov” (cetățean al României, Ucrainei și Rusiei) care corespundea. Taușanov/Plahotniuc a călătorit la Moscova în iunie și octombrie 2024 și martie–aprilie 2025. S-ar fi întâlnit cu Kozak și la Minsk, cel puțin o dată.

Aceste interacțiuni ar fi deschis calea unei posibile întâlniri directe cu Putin, deși nu se știe dacă aceasta s-a concretizat.

La una dintre întâlniri, Kozak i-ar fi spus: „Înțelegeți că tot ce se întâmplă acum în Moldova este în mare parte vina dumneavoastră? Ați avut toată puterea, dar ați făcut ce ați vrut.” La care Plahotniuc ar fi răspuns că lucrează pentru a corecta greșelile trecutului și era pregătit să revină în Moldova – dar că nu putea face asta singur.

Nu este clar ce rol urma să joace în alegerile din acest an sau dacă a avut un rol ascuns anul trecut2.

Întreaga investigație merită cu adevărat să fie citită în întregime – aici este în engleză (dar o găsiți și în versiunea rusă a site-ului).

Extradarea – către Moldova sau Rusia?

Pe 23 iulie, la o zi după ce poliția greacă l-a reținut pe Plahotniuc, Rusia l-a plasat pe lista persoanelor căutate de Interpol. Guvernul rus a precizat că este căutat în două dosare. Primul, un dosar din 201, în care este acuzat că a organizat tentativa de asasinat a lui Renato Usatîi. Al doilea, un mandat de arestare din 2019 pentru spălare de bani la scară largă și trafic de droguri. Rusia solicită oficial extrădarea sa.

Șeful Poliției din Moldova, Viorel Cernăuțeanu, a declarat:

„Ceva ne spune că solicitarea Rusiei este pur și simplu o încercare de a-i oferi lui Plahotniuc protecție și libertate.”

Pe 24 iulie, Moldova a depus oficial o cerere de extrădare.

Cernăuțeanu a susținut că Moldova are prioritate legală, deoarece reținerea lui s-a bazat pe solicitarea Moldovei, și și-a exprimat speranța că autoritățile elene nu vor cădea în jocul Rusiei.

Dar ce se urmărește, de fapt, prin tot acest joc?

A urmat o serie de întorsături neașteptate. Pe 28 iulie, Procurorul General al Moldovei a declarat că Plahotniuc intenționează să conteste extrădarea în Moldova. La scurt timp după această declarație, avocatul lui Plahotniuc, Lucian Rogac, a emis o declarație în care spunea:

„Vladimir Plahotniuc a depus oficial o cerere prin care acceptă necondiționat să fie extrădat în Republica Moldova.”

Această cerere de extrădare rapidă a fost transmisă autorităților elene pe 29 iulie.

În același timp, atât Vladimir Plahotniuc, cât și Constantin Țuțu sunt, potrivit relatărilor, pregătiți să conteste extrădarea lor în Rusia.

Potrivit lui Lucian Rogac, cererea oficială moldovenească încă nu a fost înregistrată în Grecia. El a declarat că, odată ce va fi înregistrată, clientul său ar putea fi extrădat în Moldova în termen de 12 până la 30 de zile.

Plaha revine pe rețelele sociale

Avocatul lui Plahotniuc, Lucian Rogac, pare acum responsabil de crearea și administrarea paginilor sociale ale clientului său. El a declarat că „de acum înainte, toate informațiile despre clientul nostru vor fi publicate pe paginile oficiale din rețelele de socializare, asociate numelui său.”

Au fost create conturi noi după arest: Telegram (24 iulie), YouTube (23 iulie), Instagram (iulie – dată neprecizată) și TikTok (fără dată).

Interesant, o pagină nouă de Facebook a fost creată pe 18 iulie 2025 – cu patru zile înainte de arestare – listându-l ca „politician”. Aceasta este acum actualizată de avocat cu declarații oficiale.

Un alt oligarh fugar în știri: Veaceslav Platon

Și Veaceslav Platon a apărut în actualitate – a fost eliberat sub cauțiune de 330.000 lire sterline de o instanță din Marea Britanie. Procurorii i-au refuzat cererile de cauțiune de două ori, pe motiv că are resurse nelimitate și reprezintă un risc de fugă. De această dată, cererea a fost acceptată, dar sub monitorizare electronică, restricții de domiciliu și raportare la poliție de trei ori pe săptămână. Cauțiunea este valabilă până pe 22 septembrie (pentru moment), iar audierile finale de extrădare sunt programate între 24–28 noiembrie. Procurorii moldoveni sunt încrezători că Platon va fi extrădat.

Tot săptămâna aceasta, o instanță din Moscova i-a dat o condamnare de 24 de ani de închisoare într-un dosar legat de spălarea de bani din „Laundromatul rusesc”. Nu se știe dacă solicită și extrădarea sa.

La eliberare, a postat o fotografie pe Telegram, scriind:

„Salut, dragii mei prieteni, sunt din nou cu voi!!! Destul de bătut, dar nu învins”

În această vară, am avut știri despre toți cei trei oligarhi fugari din Moldova. Doi așteaptă extrădări, în timp ce Ilan Șor rămâne în Rusia, folosindu-și abilitățile de spălare de bani pentru Kremlin. Ce va urma pentru Platon și Plahotniuc rămâne de văzut.

Vom continua relatarea și vă vom ține la curent cu evoluțiile.

Pe 30 iulie, președinta Maia Sandu a prezidat o ședință a Consiliului Suprem de Securitate (CSS), după care a susținut o conferință de presă, în care a declarat:

„Federația Rusă vrea să controleze din toamnă R. Moldova și pregătește o imixtiune fără precedent în alegerile din septembrie. (…) Kremlinul pregătește investiții în mai multe vehicule politice pentru a-și băga oamenii în următorul Parlament cu scopul de obține controlul asupra puterii în R. Moldova”.

Președinta a precizat că Kremlinul pregătește trei facțiuni captive pentru aceste alegeri:

1. Suveraniștii, „care nu au nimic de-a face cu suveranitatea țării noastre”;

2. Șor și partidele afiliate lui, despre care a menționat că vor organiza proteste agresive, vor vandaliza instituții publice și vor desfășura acțiuni masive de corupere a alegătorilor;

3. Partide false pro-europene.

Referindu-se la aceste acțiuni, președinta a declarat:

„Toate aceste proiecte sunt coordonate dintr-un singur centru și sunt, în mare parte, finanțate prin scheme criminale asociate cu Șor.”

Președinta a mai menționat că și unii candidați independenți ar putea fi controlați de acest „centru”. În ceea ce privește mecanismele de imixtiune, președinta a enumerat mai multe, printre care: mituirea alegătorilor, campanii externe de manipulare informațională, atacuri cibernetice, proteste plătite, cooptarea unor elemente ale Bisericii, colaborarea cu crima organizată și tentative de sabotare a votului din diasporă.

Despre mituirea alegătorilor, a menționat că aceste forțe plănuiesc să transfere 100 de milioane de euro doar prin criptomonede.

În încheiere, președinta a lansat un apel la mobilizare:

„Dragi cetățeni, ne așteaptă o perioadă complicată. Vom fi supuși unei imixtiuni externe bine planificate, cu resurse financiare enorme și implicarea grupărilor criminale. Asta nu trebuie să ne sperie, ci să ne mobilizeze. Trebuie să fim vigilenți. Instituțiile noastre au o misiune importantă și știu ce au de făcut. Dar și cetățenii au o mare responsabilitate. Viitorul Republicii Moldova depinde de fiecare dintre noi – de informația pe care o consumăm, de acțiunile noastre, de ceea ce credem și cum luăm deciziile. Și cu toții, cei care suntem legați de Moldova și iubim Moldova, vrem un viitor european pentru țara noastră, în pace și bunăstare, aici, acasă.”

PAS vs Lumea?

Implicarea președintei Sandu este destul de clară – partidele lui Ilan Șor, Socialiștii și aliații lor, precum și Blocul Alternativa al primarului Ceban sunt toate proiecte controlate central de Kremlin. Nici lor nu le-a scăpat mesajul, iar Igor Dodon a catalogat situația drept o formă de „crimă de gândire”, declarând:

„Dacă ești eurosceptic, dacă critici regimul sau pur și simplu ai o opinie diferită de cea a Maiei Sandu, ești numit ‘hibrid’, ‘criminal’, ‘agent străin’, ‘dușman’, ‘amenințare pentru societate’… Paranoia guvernului a ajuns la o etapă clinică. Ne confruntăm cu o campanie electorală plină de abuzuri, intimidări, represalii politice – și toate acestea cu aprobarea tacită a birocraților europeni de la Bruxelles.”

Primarul Ceban a declarat că implicația este că „Cine nu e cu noi [PAS], e împotriva țării. Ceea ce nu este adevărat.”

Notă a autorului (n.r.- David Smith): Fără să-mi exprim (deocamdată) propria opinie despre cât de corect este acest cadru de interpretare, vreau să subliniez cât de clar structurează el restul acestei sinteze. În trecut, obișnuiam să separ știrile politice, cele electorale, cele legate de Șor / războiul hibrid, reformele din justiție și anticorupție în categorii distincte. Voi păstra aceste structuri pe cât posibil, însă veți observa mai jos cum aceste grupe încep să se contopească – actualizările electorale, Șor, MEGA și alte noutăți se leagă tot mai mult de aceiași actori. Sezonul electoral a început cu adevărat, iar acțiunile hibride și dezinformarea sunt pe cale să se intensifice masiv. Vom face tot posibilul să selectăm esențialul și să vi-l aducem într-o formă cât mai obiectivă.

Totuși, acest lucru necesită multă muncă, așa că, dacă puteți…

Subscribe now

„Blocul Patriotic al Socialiștilor, Inimii Moldovei și Viitorului Moldovei”

Pe 29 iulie, partidele PSRM, Inima Moldovei și Viitorul Moldovei s-au înregistrat oficial la Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru a participa la alegerile parlamentare în calitate de bloc. În ciuda declarațiilor sale puțin entuziaste din săptămâna precedentă, liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, nu s-a alăturat lor. Un reprezentant al Partidului Comuniștilor a explicat că formațiunea încă ia o decizie oficială, dar este probabil să se alăture blocului mai târziu.

Nota autorului: Pentru simplitate, ne vom referi la acest bloc drept „Blocul Patriotic” de acum încolo. De asemenea, vom folosi uneori termenul „suveraniști” – una dintre principalele modalități prin care ei înșiși se descriu.

Liderii celor trei partide din „Blocul Patriotic” au călătorit la Moscova, la începutul lunii iulie, și au anunțat crearea blocului la scurt timp după întoarcerea lor la Chișinău (22 iulie). Ulterior, au organizat un miting comun pe 26 iulie și s-au înregistrat oficial ca bloc electoral pe 29 iulie1.

Un miting „patriotic”

Pe 26 iulie, „Blocul Patriotic” a organizat un miting „patriotic” în centrul Chișinăului. Aproximativ 10.000 de persoane s-au adunat pentru marș și miting într-una dintre cele mai fierbinți zile ale anului de până acum. Vorbind mulțimii, Irina Vlah, lidera partidului Inima Moldovei, a declarat: „Oamenii ne-au spus să ne unim ca să dăm jos mizeria galbenă de la putere” (culoarea partidului PAS este galbenul). Socialistul Bogdan Țîrdea a strigat: „Soros e cu ei, Dumnezeu e cu noi.2”

Poliția afirmă că unii dintre protestatari au fost plătiți să participe. A fost publicat un videoclip în care un bărbat împarte bani la finalul mitingului, iar poliția a atras atenția asupra unui caz care implică două fete, de 14 și 17 ani, cărora li s-a promis bani de către un bărbat la telefon, dacă veneau la protest.

În urma protestului, poliția a identificat mai multe grupuri care au fost plătite cu câte 300 de lei, inclusiv 13 persoane care au fost remunerate „la sediul unui partid” din Orhei după încheierea evenimentului.

Partidul Socialiștilor a negat implicarea, declarând:

„nu avem nicio legătură cu persoanele care, potrivit unor informații, ar fi distribuit bani”

Totodată, partidul a numit întreaga situație o „provocare” (adică o înscenare).

Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a comentat acuzațiile astfel:

„Dodon s-a chinuit mult timp să-l slujească pe Șor pentru a-l mulțumi pe Putin. Acum a găsit cărăușul intermediar – Vlah care le asigură contactul. Vlah servește drept borsetă de transmitere a banilor și instrucțiunilor de la Șor la Dodon. Vreau să atrag atenția tuturor cetățenilor, inclusiv celor care au crezut vreodată în intențiile socialiștilor – este important să înțelegeți ca Dodon și Șor sunt aceeași gașcă lipită acum prin suportul lui Vlah. Ei nu lucrează pentru dvs, ei lucrează toți pentru Șor.

Este Șor conectat la Blocul Patriot?

ZdG a relatat că, în urma mitingului „Patriotic”, jurnaliștii săi au identificat-o în fotografiile de la eveniment pe activista cunoscută din rețeaua lui Șor, Ludmila Gortolomei. Aceștia au contactat-o fără să se identifice ca jurnaliști – întrebând doar cum a decurs evenimentul și dacă organizarea a fost satisfăcătoare. Gortolomei a răspuns, presupunând aparent că discută cu un superior din rețeaua lui Șor, și a oferit un raport detaliat despre eveniment. Întrebată cum merge colaborarea dintre socialiști și Pobeda (Victoria), a spus:

„Când au nevoie de mine, mă cheamă, mă duc și acolo. Dar când au nevoie de mine aici, îi ajut și aici. Oricum, au aceleași păreri. Cu aceeași opinie ca a socialiștilor, așa este și Pobeda.”

Ludmila Gortolomei a confirmat totodată că toți participanții la miting de care ea personal s-a ocupat au fost plătiți integral. Jurnaliștii ZdG au sunat din nou după 15 minute, de data aceasta s-au identificat ca fiind din presă și au întrebat din nou despre plăți. De această dată, ea a negat orice afiliere politică sau participare la miting, afirmând că a venit în oraș la cumpărături și doar trecea pe acolo.

Actualizări electorale și știri despre războiul hibrid

Majoritatea actualizărilor de astăzi vizează alegerile – fie activități de precampanie ale partidelor, fie încercări de a perturba alegerile sau de a interveni în desfășurarea acestora. Iată cele mai importante știri:

• Poliția a reținut 8 tineri care au adus bannere politice și două sicrie în fața administrației prezidențiale. Aceștia au încercat să fugă, dar când au fost prinși de polițiști au declarat că au fost plătiți cu câte 200 de lei pentru a transporta obiectele și a le instala pe peluză. Bannerele aparțineau partidului Moldova Mare al Irinei Vlah. Partidul a negat orice implicare, calificând acțiunea drept „o provocare murdară”.

• Partidul AUR al lui George Simion a activat o rețea transfrontalieră de dezinformare și a întors-o împotriva PAS și a Maiei Sandu. Acest lucru a fost relatat de publicația românească de investigație Context.ro, care a urmărit cum compania media românească DGI Multimedia Design SRL, aflată în spatele unei rețele de site-uri aparent independente ce promovează propaganda AUR, s-a extins în Republica Moldova. Site-uri precum 60m.ro și anchetatorii.ro sunt clonate acum în 60m.md și anchetatorii.md. Unele site-uri afișează jurnaliști fictivi ca autori ai articolelor și promovează narațiuni despre cum George Soros3 o controlează pe Maia Sandu etc. De asemenea, aceste site-uri îl susțin pe Ion Ceban și protestează împotriva interdicției de viză impuse de guvernul român. Investigația Context.ro documentează o rețea în creștere de site-uri web și conturi de social media care au devenit brusc active în Republica Moldova pentru a răspândi aceste mesaje.

• Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a blocat conturile moldovenilor supuși sancțiunilor UE. SFS a blocat conturile bancare ale Victoriei Furtună, lui Alexei Lungu, Irinei Lozovan, lui Alexandr Nesterovschi, precum și ale blocului Victoria, companiei A7 și altor entități afiliate lui Ilan Șor și supuse sancțiunilor Uniunii Europene. Totodată, investigațiile arată că aceste sancțiuni sunt fundamental defectuoase în cazurile Victoriei Furtună, lui Vadim Grozavu și Alexei Lungu – întrucât aceștia sunt și cetățeni români. Atât timp cât folosesc pașapoartele românești, pot ignora sancțiunile europene.

• Igor Dodon susține că negociază cu Ion Ceban și blocul Alternativa. Dodon afirmă că cei doi discută despre o strategie coordonată în alegeri. Mai exact, el a spus că discuțiile se referă la reducerea riscurilor de „falsificări ale alegerilor, în special în străinătate”. Purtătoarea de cuvânt a primarului Ceban a negat orice întâlnire sau coordonare, declarând: „Nu discutăm strategii de campanie cu nimeni din afara blocului Alternativa.”

• După conferința MEGA, Brian Brown s-a întâlnit cu Ion Ceban și Igor Dodon (separat). Dodon a publicat despre întâlnire pe pagina sa de Facebook, numindu-l pe Brown un „vechi prieten” și spunând că au discutat despre „protejarea și promovarea valorilor tradiționale.” Brown nu a scris nimic despre întâlnirea cu Dodon, însă a publicat despre cea cu Ceban, afirmând că este „Mândru că am petrecut timp cu primarul Chișinăului, Ion Ceban. Un alt lider persecutat pe nedrept de liberali. Oficialii europeni vizează conservatorii și folosesc metode sovietice pentru a-și pedepsi oponenții.” În postarea sa de pe X, l-a etichetat în mod special pe JD Vance, afirmând că vicepreședintele „a avut dreptate” (făcând referire la discursul său de la München).

  Notă: site-ul mega2025.eu nu a publicat niciun comunicat de presă despre ziua a doua a conferinței. Nici pe rețelele sociale nu a apărut vreo postare. Deoarece înregistrarea la conferință s-a încheiat cu 24 de ore înainte de anunțarea sa (cel mai probabil), nu au fost prezenți nici jurnaliști. Vom reveni asupra acestui subiect dacă vom afla ce s-a întâmplat în ziua a doua.

  Actualizări politice și alte știri

  Iată o sinteză a principalelor subiecte ale săptămânii care nu țin de alegeri:

• Prețurile la energie electrică scad. Guvernul a aprobat solicitarea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică de a reduce tarifele. Premierul Recean a explicat momentul4 reducerii prețurilor, menționând că acestea s-au stabilizat pe piața internațională și…

  „pentru că ponderea energiei regenerabile în consum a crescut de aproximativ opt ori – adică energie mai ieftină și verde. Iar în ultimele luni am înregistrat recorduri de 30-40% din consumul zilnic.”

• Avocații au câștigat greva. După expirarea termenului inițial al grevei de 10 zile, Uniunea Avocaților a anunțat că va intra în grevă pe termen nelimitat, fără excepții pentru funcțiile critice. Președinta Maia Sandu a anunțat apoi că retrimite proiectul de lege în cauză în Parlament pentru revizuire. Deoarece Parlamentul este în vacanță, aceasta echivalează practic cu un veto și amână subiectul pentru noul legislativ. Avocații și-au suspendat greva după această victorie.

• Președinta Sandu a efectuat o vizită în Regatul Unit, unde s-a întâlnit cu Regele Charles al III-lea. În cadrul vizitei, ea s-a întâlnit și cu premierul Keir Starmer și a discutat despre sprijinul Marii Britanii pentru democrația din Moldova și despre relațiile comerciale bilaterale.

• Transnistria a anunțat o nouă majorare a prețurilor. Tarifele la utilități, transport public și alte servicii vor crește din nou în regiune. Aceasta este a doua scumpire din acest an, deși per ansamblu prețurile la utilități în Transnistria rămân mult mai mici comparativ cu restul Republicii Moldova.

  Vom reveni în curând cu o actualizare despre Vladimir Plahotniuc și ce urmează pentru oligarhii fugiți ai Moldovei.

  Moldova Matters este o publicație susținută de cititori. Pentru a primi noile articole și a sprijini munca noastră, ia în considerare abonarea – gratuită sau plătită.

Luni, 28 iulie, Moldova s-a trezit cu vestea surprinzătoare că cea de-a patra ediție a conferinței internaționale „Make Europe Great Again” (MEGA) se desfășoară la Chișinău. Mai exact, conferința a avut loc la hotelul Radisson Blu pe 28 și 29 iulie.

Tot luni, a apărut informația că mai multe persoane, care călătoreau spre conferință în calitate de vorbitori, au fost oprite la frontieră și returnate cu avionul. Printre acestea se numără eurodeputatul ceh Ondřej Dostál, purtătorul de cuvânt al partidului suveranist grec NIKI și activistul conservator american Brian Brown.

George Simion, lider al mișcării MEGA, susține că peste 10 lideri ai partidului AUR au fost, de asemenea, opriți și împiedicați să intre în Moldova.

Astăzi vom analiza cine a fost interzis, de ce, despre ce este această conferință și cum se înscrie ea în cadrul războiului hibrid dus de Rusia împotriva Moldovei.

Cine este Brian Brown?

Cel mai cunoscut dintre bărbații cărora li s-a interzis intrarea în Moldova și participarea la conferință este activistul conservator american Brian Brown. ZdG a menționat că Brown este „un apropiat al lui Donald Trump Jr.”, iar presa locală s-a referit în mare parte la el ca la un activist conservator asociat cu mișcarea MAGA. De asemenea, el are legături strânse cu politicieni și grupuri din Rusia și din regiune care sunt afiliate Kremlinului.

Brian Brown este președintele IOF, Organizația Internațională pentru Familie (International Organization for the Family). IOF este organizatoarea Congresului Mondial al Familiilor (World Congress of Families – WCF), al cărui președinte este, de asemenea, Brian Brown.

WCF și Brown au legături profunde cu Rusia încă din urmă cu decenii. Organizația a luat naștere în 1995, la Moscova, în cadrul unei întâlniri între figuri conservatoare din Rusia și SUA. Potrivit New York Times, această întâlnire, precum și acțiunile WCF care i-au urmat, au dus direct la alinierea actuală dintre Partidul Republican din SUA și Rusia lui Putin. Publicația notează că scopul organizației era „să creeze o rețea globală de conservatori cu viziuni similare pentru a lupta împotriva feminismului, homosexualității și avortului”.

WCF este desemnată drept „grupare extremistă” („hate group”) de către Southern Poverty Law Center. Organizația este creditată cu efortul de lobby care a dus la adoptarea legii rusești din 2013 privind „propaganda gay”, precum și cu inițiative similare pe care Rusia le exportă în prezent (adesea cu forța).

În 2018, Brian Brown a călătorit în Republica Moldova, unde președintele de atunci, Igor Dodon, a găzduit Congresul Mondial al Familiilor din acel an.

Cine a mai fost interzis la conferință?

Pe lângă Brian Brown, europarlamentarul ceh Ondřej Dostál a fost împiedicat să intre în Republica Moldova. Ca reacție, acesta a postat:

„Există un început pentru orice. Inclusiv pentru a fi deportat, în calitate de europarlamentar, dintr-o țară candidată la UE. Democrație în acțiune.”

Dostál este membru al partidului Stačilo! (Ajunge!), care se prezintă ca fiind de stânga, dar este înțeles ca o reambalare a fostului Partid Comunist al țării. Este un partid populist, cu poziții de extremă dreaptă și eurosceptice.

Politicianul grec Dimos Thanasoulas a fost și el interzis. Este listat drept purtător de cuvânt al partidului suveranist NIKI. Principala sa poziție politică este opoziția fermă față de drepturile persoanelor LGBTQ+.

Ondřej Dostál și Dimos Thanasoulas au fost refuzați la intrare și urcați în avioane care i-au readus în țările de origine. Pașaportul diplomatic al lui Dostál a fost confiscat și ulterior returnat după aterizarea avionului.

Brown a fost, în cele din urmă, lăsat să intre…

După ce a așteptat ore întregi un zbor care să-l ducă afară din țară, Brian Brown a primit în cele din urmă documentele oficiale care îl declarau persona non grata și a fost escortat către o cursă de expulzare. A înregistrat mai multe videoclipuri în timpul acestui proces, inclusiv unul filmat chiar în momentul în care părăsea aeroportul, urcând în avion.

La scurt timp după ce a înregistrat acest videoclip, Brown a fost urcat în avion, iar apoi a fost informat în ultimul moment că decizia a fost anulată și i se va permite să intre în Chișinău. Le-a mulțumit reprezentanților Ambasadei SUA pentru intervenția în favoarea sa, scriind:

În diversele sale videoclipuri, înainte de a fi în cele din urmă lăsat să intre, Brown a susținut că este deportat pentru că este conservator, a criticat dur guvernul Moldovei, acuzându-l că suprimă libertatea de exprimare, și a lăudat discursul de la München al lui JD Vance ca fiind o descriere exactă a situației din Europa – în special din Moldova.

De ce au fost interziși?

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova a emis un comunicat prin care justifică interdicțiile de intrare pentru mai multe persoane afiliate evenimentului MEGA. În comunicat se menționează:

„Aceste persoane urmau să participe la un eveniment cu organizatori obscuri, fără transparență de finanțare și cu legături dubioase cu gruparea criminală Șor. În baza informațiilor, unii participanți și organizatori au scopul de a promova o agendă extremistă, de subminare a integrității teritoriale și a democrației din Republica Moldova. De exemplu, unul din participanți este un promotor al războiului Rusiei împotriva Ucrainei, dar și un susținător fidel al ocupației Rusiei în teritorii ce nu-i aparțin, cu utilizarea narațiunii ostile de „protejare a intereselor cetățenilor ruși asupriți”, referindu-se inclusiv la regiunea transnistreană.”

Pe fundalul tensionat al securității regionale, SIS atrage atenția asupra unui șir de acțiuni camuflate sub forma unor evenimente civice sau culturale, care fac parte dintr-un spectru mai larg de acțiuni hibride întreprinse de către Rusia pe teritoriul Republicii Moldova. Aceste acțiuni se vor intensifica, iar instituțiile își vor exercita mandatul legal și vor acționa de fiecare dată în interesul Republicii Moldova și pentru a proteja ordinea constituțională.”

SIS a mai făcut apel la cetățenii Republicii Moldova să fie conștienți că „Participarea, chiar și neintenționată, la asemenea acțiuni orchestrate de forțe externe comportă riscuri juridice potențiale, documentate de către organele de aplicare a legii.”

Ziua 1 a Conferinței MEGA la Chișinău

În ciuda faptului că SIS a calificat evenimentul drept un element al războiului hibrid al Rusiei împotriva Moldovei și în ciuda interdicțiilor de intrare, conferința a avut loc. În materialele pre-eveniment (vom reveni mai jos la ce înseamnă „pre-eveniment”), conferința a fost intitulată „Moldova între Est și Vest” și prezentată astfel:

„Conferința MEGA se va desfășura sub auspiciile unei mari distincții internaționale, și anume distincția dintre lumea lui Donald Trump și lumea lui George Soros – lumea președintelui american reales la Casa Albă și lumea miliardarului american George Soros, făurită, construită, implementată și susținută încă de la începutul anilor ’90.”

În prima zi, 28 iulie, George Simion a deschis conferința prin videoconferință. El a declarat (printre altele):

„După cum știți, am interdicție de a intra în Republica Moldova și ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile cu participanții la evenimentul MEGA de la Chișinău este groaznic. Dictatură în cea mai pură formă, susținută de actuala administrație a Comisiei Europene și de Ursula von der Leyen. (…)”

A continuat apoi să vorbească împotriva suveranității Moldovei, afirmând că țara este o parte integrantă a României.

Brian Brown a luat de asemenea cuvântul, începând cu: „N-am dormit de vreo 55 de ore”, și continuând să relateze propria odisee personală. A echivalat tentativa de a i se bloca intrarea în țară cu comunismul, iar comunicatul de presă al evenimentului menționează că aceasta ar fi un abuz al „regimului Maia Sandu”.

Alți vorbitori au continuat în același registru, cu excepția Lordului Baron Martin Callanan, membru al Camerei Lorzilor din Marea Britanie. Acesta a vorbit despre necesitatea de a sprijini Ucraina, afirmând că invazia Rusiei este „nu doar o gravă încălcare a dreptului internațional, ci un atac direct asupra principiilor de libertate, democrație și suveranitate națională pe care noi, ca mișcare conservatoare, le prețuim profund.1”

Participanții din Moldova – Suspecții de serviciu

Din partea moldovenească, au participat reprezentanți ai partidului Democrația Acasă condus de Vasile Costiuc, Victoria Furtună de la partidul Moldova Mare, fostul prim-ministru Vlad Filat și alte figuri afiliate cu AUR. Deputatul Gaik Vartanean a fost fotografiat pe coridoarele evenimentului. Vartanean este mâna dreaptă a primarului Ion Ceban și a doua figură ca importanță din partidul MAN.

La eveniment au fost văzuți și analistul economic Veaceslav Ioniță și Igor Munteanu.

Per ansamblu, conferința a reunit un amestec interesant de afiliați ai lui Șor și oportuniști politici. Vom reveni asupra politicienilor moldoveni prezenți la conferință și contribuțiilor lor la discuții după încheierea evenimentului.

De ce a fost surprinsă presa de Conferința MEGA?

Nu pot vorbi în numele întregii prese, dar eu, personal (n.r. -e vorba de David Smith) fost luat prin surprindere de această veste. Moldova Matters a urmărit îndeaproape mișcarea MEGA, încă de când Elon Musk a lansat-o la începutul acestui an. Pentru mulți din Moldova, primul anunț că acest eveniment are loc a venit în momentul în care diverse persoane au început să posteze videoclipuri de la aeroport, afirmând că li s-a interzis intrarea în țară. Cum este posibil ca o conferință internațională a grupurilor de extremă dreaptă să aibă loc la Chișinău fără să fi fost anunțată din timp? Răspunsul cel mai probabil este – intenționat.

În anunțul pre-eveniment de pe site-ul mega2025.eu, organizatorii2 afirmă că conferința este deschisă publicului și presei, dar că înregistrările trebuie trimise până pe 27 iulie. Nu știm când a fost publicat acest anunț. Nu apare pe rețelele sociale, iar toate linkurile către social media de pe site-ul mega2025.eu sunt false3. Nu am reușit să găsim nicio pagină de social media afiliată evenimentului sau vreun anunț legat de acesta.

Conform Wayback Machine, primul instantaneu salvat al paginii cu anunțul despre eveniment este din 28 iulie, la o zi după ce termenul-limită pentru înregistrare expirase. Acest lucru este în concordanță și cu faptul că Google indică indexarea paginii cu „acum o zi”. Totuși, aceasta nu este o dovadă că pagina a fost publicată luni. Ce putem afirma cu certitudine este că evenimentul nu a fost promovat pe scară largă.

Există, însă, și alte probleme legate de acest site care susțin teoria că nu este ceea ce pretinde a fi.

„Road Trip” cu MEGA?

Site-ul mega2025.eu este, ca să spunem puțin, incomplet. Iată cum arată pagina „Despre”:

Când dai click pe linkul pentru evenimentul din Chișinău, nu găsești nicio informație.

Ciudat, restul site-ului este, în mare parte, la fel. Un amestec de „lorem ipsum” (text demonstrativ) și linkuri către conferințe trecute și viitoare, care sunt și ele lipsite de detalii. Moldova Matters a relatat anterior despre legăturile dintre unii vorbitori ai conferințelor MEGA anterioare și Ilan Șor. La momentul redactării acelui articol, în luna martie, mega2025.eu era un site complet diferit, care conținea informații detaliate despre conferințele trecute și vorbitori – toate aceste informații au fost șterse între timp.

În acea versiune a site-ului, care poate fi consultată în capturile anterioare salvate de Wayback Machine, exista mult mai mult conținut. Apeluri de rezervare a locurilor la conferințe viitoare, numere de contact, dar și informația că această conferință era o inițiativă comună a partidului AUR și a Grupului ECR. Erau afișate agende, vorbitori din edițiile anterioare și altele. Ultima captură a acelui site vechi datează de la sfârșitul lunii martie, după care nu mai există nicio captură Wayback Machine până pe 28 iulie4.

Site-uri „de unică folosință”

Dincolo de lipsa de conținut de pe pagina principală și de textele în latină, configurația tehnică a acestui site este complet greșită. Înregistrările DNS nu se rezolvă, există probleme cu fișierul „robots.txt” pentru crawlere (care este și destul de pasiv-agresiv), serviciile care verifică dacă un site este activ spun că este offline, iar lista problemelor continuă.

Deși este posibil ca administratorul site-ului mega2025.eu să fie pur și simplu incompetent și să-și fi configurat dezastruos site-ul, explicația mai plauzibilă este că avem de-a face cu un site „de unică folosință”. Dacă accesezi site-ul, folosind o conexiune VPN din alte țări, vei constata că, pur și simplu, nu există. Site-ul mega2025.eu poate fi vizualizat doar din Republica Moldova5.

Cel mai probabil, nu era disponibil nici măcar în Moldova până luni dimineață, după ce vorbitorii conferinței au fost opriți la frontieră. Și la fel de probabil este că va dispărea curând după încheierea conferinței, odată ce și-a îndeplinit scopul6.

MEGA Chișinău – Ce se întâmplă aici?

Conferința s-a desfășurat, și, fără îndoială, au urmat și alte declarații care au vizat PAS, Maia Sandu și au exprimat poziții eurosceptice. Per ansamblu, scopul acestei conferințe probabil nici nu are legătură cu discursurile în sine – cel mai probabil este vorba despre atragerea atenției taberei MAGA.

Rețeaua lui Șor s-a concentrat de mult timp pe promovarea unor narațiuni care subminează integrarea europeană a Moldovei și actualul guvern. Printre cele mai importante se numără:

• Că guvernul Republicii Moldova este un adversar al libertății de exprimare și cenzurează în mod regulat vocile care nu sunt de acord cu el;

• Că orientarea pro-europeană este o fațadă și că guvernarea oprimă opozanții politici;

• Că Maia Sandu, PAS și alții fac parte dintr-un complot globalist, sorosist7 care urmărește să priveze țara de suveranitate.

Nimic din toate acestea nu este adevărat, dar evenimentul este deja promovat pe X (fostul Twitter) cu toate aceste elemente. Sunt scoși în evidență oamenii cărora li s-a interzis participarea, se pretinde că este un complot care are la bază problema libertății de exprimare etc. Este remarcabil că toate postările lui George Simion despre conferință sunt în limba engleză – publicul său țintă nu este cel din Republica Moldova.

Am scris anterior despre cum forțele politice aliniate Kremlinului / Șor / MEGA vor încerca să atragă liderii MAGA într-o discuție despre alegerile din Moldova. Evenimente ca acesta sunt concepute, cel mai probabil, pentru a furniza „carne roșie” (teme inflamatorii) pentru extrema dreaptă și, în mod ideal, pentru a genera reacții din partea unor figuri politice influente din Statele Unite.

Vom urmări acest subiect și vă vom ține la curent în recapitularea săptămânală.

Marți, a apărut știrea că oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc și asociatul său Constantin Țuțu au fost reținuți la Atena în baza unui mandat roșu emis de Interpol.

Relatările inițiale au conținut mai multe erori sau interpretări greșite. În aceste rapoarte se menționa că doi cetățeni moldoveni, Vladimir Plahotniuc și Constantin Țuțu, au fost reținuți în timp ce încercau să tranziteze prin aeroportul din Atena, în drum spre Dubai, venind dintr-un punct de origine necunoscut. Potrivit relatărilor, aici ar fi fost depistate documentele lor false, iar aceștia au fost reținuți.

Relatări neconfirmate de la Euronews Grecia susțin acum, că ar fi existat o a treia persoană reținută împreună cu ei: Elisaveta Kuznețova, Miss Moldova 2019. Această informație nu a fost confirmată încă de autoritățile grecești.

Jurnaliști greci au raportat că Plahotniuc nu tranzita prin Atena, ci că cei doi bărbați locuiau într-o vilă luxoasă, situată chiar în apropierea orașului. Acest fapt a fost confirmat de poliția elenă, iar RISE a identificat locuința drept o vilă de 1400 metri pătrați, situată într-un cartier suburban bogat, cu vedere la Marea Egee.

RISE nu consideră că Plahotniuc este proprietarul acestei case, ci că era chiriaș. Potrivit poliției elene:

„Bărbatul de 59 de ani [Vladimir Plahotniuc] locuia împreună cu bărbatul de 38 de ani [Constantin Țuțu], și el dat în urmărire, care, pentru a reduce riscul de a fi depistat, rămânea în casă cea mai mare parte a zilei. O caracteristică a măsurilor de precauție pe care le luau era că, la cea mai mică suspiciune că sunt monitorizați, își schimbau țara de reședință.”

Presa greacă a relatat că Plahotniuc și-ar fi schimbat țara de reședință de 22 de ori din 2023 încoace.

Potrivit unei publicații, cei doi bărbați au chemat în grabă un taxi în seara zilei de 21 iulie și s-au îndreptat spre aeroport, luând cu ei doar câte un rucsac mic. Se pare că erau deja monitorizați, deoarece poliția a interpretat acest gest ca pe o tentativă de fugă și a aranjat ca avionul lor să fie întârziat pentru a putea fi reținuți.

În momentul arestării, aveau asupra lor pașapoarte și documente false din Bulgaria, România și Rusia. Ulterior, poliția greacă a publicat un video cu perchezițiile efectuate la vilă. Acolo au fost găsiți: 155.000 de euro în numerar, 17 pașapoarte și acte false din diferite țări, numeroase telefoane, inclusiv telefoane de lux Vertu, calculatoare, ceasuri de lux și altele.

Încep procedurile de extrădare

Ministerul Justiției din Republica Moldova a început procesul de solicitare a extrădării lui Vladimir Plahotniuc. Din momentul reținerii sale, Moldova are la dispoziție 40 de zile pentru a înainta o cerere oficială de extrădare. Toate semnalele arată că Ministerul va acționa rapid, însă procesul este complex și va dura, cel mai probabil, o perioadă mai lungă. Experții au speculat că, dacă Plahotniuc acceptă extrădarea și nu o contestă în instanță, aceasta ar putea avea loc la aproximativ două luni după solicitarea oficială. Cel mai probabil însă, el va contesta extrădarea în instanțele din Grecia, caz în care procedura s-ar putea prelungi bine în 2026 sau chiar mai mult.

Interesant este faptul că, în prezent, Constantin Țuțu nu este căutat de autoritățile moldovene. Deși este inculpat în mai multe dosare penale aflate în curs de examinare, aceste procese continuă și el nu este considerat fugar. A fost reținut în baza unui mandat roșu Interpol emis de Rusia, unde ambii bărbați sunt căutați în legătură cu o operațiune de trafic de droguri la scară largă, pe care ar fi organizat-o.

Reacții în Moldova

Președinta Maia Sandu a salutat reținerea lui Plahotniuc și a cerut o extrădare rapidă, declarând:

„După șase ani, avem și noutăți bune. Acum este foarte important ca toate instituțiile responsabile să obțină extrădarea. Extrădarea trebuie să se întâmple cât mai curând, respectând toate procedurile. Acum justiția moldovenească nu mai are niciun motiv să tergiverseze justiția. Acum trebuie să se facă dreptate, în sfârșit”.

Reacția predominantă la această știre a fost una de bucurie, cu sentimentul că „cel mai mare criminal din istoria țării” urmează, în sfârșit, să răspundă în fața justiției. În același timp însă, a apărut un val de speculații și teorii ale conspirației. Unii au acuzat PAS că ar fi aranjat cumva reținerea lui pentru a-și spori șansele electorale. În cea mai populară versiune, conspirația sună cam așa: Plahotniuc nu a fost capturat, ci a aranjat totul el însuși, ca parte a unui plan sofisticat („șah 4D”) de a reveni în Moldova înainte de alegeri, de a candida, câștiga și prelua din nou controlul asupra țării. O formă a acestei teorii este promovată de figuri cunoscute din media și politică – și numeroși oameni mi-au trimis (lui David Smith, n.red.) marți mesaje cu diverse variațiuni ale acestei versiuni.

Fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, cea care a reușit, la începutul acestui an, să-l includă pe Plahotniuc pe lista de urmăriți internațional de către Interpol, a respins categoric aceste teorii, declarând:

„(…)legat de unele comentarii că el (Vladimir Plahotniuc, n.red.) de fapt s-a predat și că acest lucru a făcut parte dintr-un plan major ca să revină în R. Moldova, în politică, vă pot spune că nu am văzut niciun caz în cariera mea când cineva se predă benevol pentru arest în altă țară. Dacă cineva are intenția de a coopera, de a se preda, de a se prezenta în instanță, aceste lucruri sunt coordonate în prealabil cu autoritățile din țările care au mandatele de arest active, pentru că avocații și învinuiții cunosc aceste lucruri. În opinia mea profesională, acest lucru n-a fost parte dintr-un plan major al lui Vladimir Plahotniuc. Eu cred că în sfârșit legea l-a ajuns din urmă, pentru că nu este atât de ușor să te plimbi în întreaga lume când deja ai un mandat în INTERPOL"

Ea și-a felicitat, totodată, foștii colegi pentru munca lor și și-a exprimat încrederea că sistemul de justiție din Republica Moldova este pregătit să-l tragă la răspundere pe oligarh.

Actualizări electorale: PAS și-a publicat lista

Săptămâna aceasta, PAS a depus documentele și lista de candidați la Comisia Electorală Centrală. Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a publicat lista și a scris despre candidații partidului, declarând:

„Ne-am unit pentru că lucrurile care ne unesc sunt mai puternice decât cele care ne deosebesc. Oameni din sănătate, educație, sport, cultură, afaceri, agricultură, din serviciul public, oameni din diplomație, din administrația publică locală, moldoveni din diasporă – ne-am unit cu tot ce avem mai bun în noi pentru ca Moldova să câștige."

„28 septembrie este UN PAS DECISIV pentru ca MOLDOVA să fie în Uniunea Europeană. Pentru asta ne-am unit – pentru pace în familia europeană. Lista PAS UE 2028 înseamnă datoria noastră de a ne asigura că Moldova învinge.”

Imediat înainte de anunțarea listei finale, conducerea partidului Platforma DA a anunțat că „a acceptat parteneriatul politic” cu PAS. Doi candidați ai Platformei DA au fost incluși pe lista PAS, pe locurile 42 și 47. Aceștia au numit decizia una dificilă, dar necesară, iar PAS i-a primit cu bun venit, subliniind însă că liderii altor partide pro-europene de opoziție – Partidul Schimbării și LOC – au refuzat o ofertă similară.1

Odată cu această mișcare, Platforma DA a fost exclusă din Blocul „Împreună”, care și-a declarat intenția de a participa singur în alegeri. După plecarea recentă a LOC din bloc, rămân membri doar Partidul Schimbării și Partidul Verde Ecologist din Moldova. Aceștia și-au exprimat regretul că PAS nu s-a alăturat lor într-un bloc comun pro-european¹.

Din cei 61 de deputați PAS care activează în prezent în Parlament, 24 nu se regăsesc pe noua listă a partidului. Unii au vorbit cu presa și și-au exprimat dezamăgirea, unul dintre ei spunând că a simțit că nu a primit nicio recunoștință pentru activitatea depusă, ci doar „un șut în fund”. PAS nu a oferit nicio explicație privind criteriile sau ordinea aleasă pentru listă, însă o schimbare de o asemenea amploare, precum și includerea unor figuri noi și populare precum Nicu Popescu și Marcel Spatari, sugerează că partidul încearcă într-o anumită măsură să se reinventeze pentru acest scrutin.

„Aripa stângă” – „Suveraniștii” creează un bloc

Marți, Igor Dodon (PSRM), Vasile Tarlev (Partidul Viitorul Moldovei), Irina Vlah (Partidul Inima Moldovei) și Vladimir Voronin (PCRM) au anunțat că partidele lor vor forma un nou bloc electoral pentru alegeri. Igor Dodon a numit această inițiativă o „consolidare a forțelor politice de stânga și centru-stânga” și a explicat ideologia comună astfel:

„Suntem stataliști, protejăm identitatea moldovenească, protejăm credința creștină, pledăm pentru neutralitate și suntem suveraniști.”

Notă a autorului: Moldova are o problemă de lungă durată în ceea ce privește înțelegerea conceptelor de „stânga” și „dreapta” politică. Voi aborda acest subiect mai detaliat odată ce vor fi publicate programele partidelor, dar merită menționat că niciunul dintre aceste partide nu poate fi considerat în mod plauzibil de stânga. Această etichetare este o reminiscență a epocii sovietice, când socialiștii și comuniștii erau, în mod evident, parte a stângii politice. În prezent, aceste partide sunt alimentate în principal de nostalgia față de trecut, de dorința de a împiedica schimbarea, de poziții anti-LGBTQ, anti-imigrație, anti-vaccinare și pro „familii tradiționale”.

În realitate, Moldova are partide centriste precum PAS, partide de putere / controlate de un singur individ precum Șor și partide de dreapta până la extrema dreaptă, precum cele patru menționate mai sus. Nu există nimic care să corespundă stângii tradiționale. Am scris despre acest lucru înainte de ultimele alegeri, majoritatea concluziilor rămân valabile, dar, așa cum am spus, va urma o actualizare în lunile următoare.

Moldova Matters

Explainer: Does Moldova have “Left” and “Right” Wing Parties?

So as the election campaign gets underway it’s time to take a look at one of the more complicated issues in Moldova. Who is on the left and right? This simple categorization is a bit reductive in any country around the world. But it’s very confusing in Moldova. In the media, we hear about the left wing parties as the Socialists and Communists. The Right…

Read more

5 years ago · 6 likes · 6 comments · David Smith

Toți cei patru lideri au susținut declarații, Tarlev vorbind despre cum țara se află într-un pericol existențial, iar Vlah chemând toate partidele de opoziție să promită că nu vor colabora niciodată cu PAS. Cele mai surprinzătoare declarații au venit din partea dlui Voronin, care s-a abătut dramatic de la discursul oficial al lansării Blocului, afirmând:

„(…)eu nu sunt la fel de optimist ca colegii. Formarea unui bloc electoral este un proces foarte anevoios și foarte complicat. Dacă, în cadrul acestui proces, cineva din noi va demonstra interese egoiste, interese de grup, interese că partidul nostru este cel mai cel mai, va rămâne doar amintirea despre această întrunire a noastră la această conferință.”

El a continuat, clarificând că este pesimist atât în ceea ce privește șansele reale de formare a blocului anunțat, cât și în privința alegerilor în general.

Niciun nume sau brand nu a fost anunțat pentru acest nou bloc, organizatorii afirmând că toate acestea vor fi prezentate în curând. Internetul nu a așteptat însă – anunțul vag și lipsa unui nume au inspirat numeroase meme.

Ulterior, Igor Dodon a declarat că s-a simțit ofensat de faptul că știrea reținerii lui Plahotniuc a deturnat complet atenția de la anunțul blocului fără nume, despre care Voronin însuși crede că s-ar putea destrăma. Dodon a afirmat că PAS ar fi orchestrat arestarea pentru a distrage atenția de la această conferință „istorică”. Poliția a emis un comunicat ca reacție, precizând că autoritățile elene au acționat independent și că poliția moldovenească, citez, „îndeplinește atribuții importante pentru cetățeni și nu monitorizează desemnările de candidați politici.”

Alte noutăți electorale

Iată o trecere în revistă a celorlalte știri importante din această săptămână:

• ONG-ul de monitorizare a alegerilor Promo-LEX a publicat un raport privind activitățile din perioada preelectorală. Organizația notează că, deși campania electorală oficială începe pe 29 august, mai multe partide au lansat deja campanii „din umbră”. Notabil, PAS desfășoară o campanie amplă de informare, promovând realizările partidului și beneficiile viitoare ale integrării europene. Între timp, socialiștii au lansat o campanie axată pe neutralitate și suveranitate. La Chișinău, primarul Ion Ceban a început o campanie de promovare a activității sale în fruntea Primăriei. Promo-LEX a menționat că, din punct de vedere tehnic, campaniile care promovează partidele, dar nu candidații sau platformele electorale, sunt legale, însă ele forțează limitele definite de lege pentru perioada electorală. De asemenea, ONG-ul a avertizat că campania guvernamentală de informare „Moldova poate” ar putea fi percepută drept campanie mascată realizată cu resurse administrative.2

• Fosta deputată PAS Olesea Stamate s-a înregistrat pentru a candida ca independentă. Ea, care a fost exclusă din PAS în urma scandalului amnistiei, susține că acesta este primul pas spre crearea unui nou partid politic „care să promoveze cu adevărat integrarea europeană, dar și valorile morale și creștine care stau la baza unei societăți drepte.”

• Andrei Năstase s-a înregistrat și el ca independent. A făcut-o printr-un anunț intens, declarând: „Nimeni, niciodată, de când există această țară, nu a făcut ce voi face eu, dacă mă susțineți”, și despre PAS a spus: „VOI FI COȘMARUL LOR.”

Notă a autorului: Andrei Năstase continuă să se prezinte drept un candidat pro-UE care reprezintă mai bine decât PAS aspirațiile Moldovei de a adera la Uniunea Europeană. Merită menționat că omul său de încredere, Stanislav Pavlovschi, are legături profunde și complexe cu Ilan Șor, iar Moldova Matters a relatat cum Pavlovschi a desfășurat campanii de influență, promovându-l pe Șor și mesajele acestuia în Europa de Vest și în Statele Unite. Puteți citi această investigație aici:

Moldova Matters

The Western PR Campaign Undermining Moldova’s EU Aspirations

While Moldova battles disinformation at home, a parallel campaign in English is undermining its EU aspirations. Stanislav Pavlovschi, a senior figure in Andrei Nastase’s campaign, promotes disinformation via a PR campaign alongside individuals linked to Ilan Shor…

Read more

a year ago · 9 likes · 2 comments · David Smith

• Comisia Electorală Centrală (CEC) a respins înregistrarea Blocului Pobeda (Victoria) al lui Ilan Șor. CEC a menționat că a primit informații din partea Serviciului de Informații și Securitate (SIS) care confirmau3 că toate partidele din cadrul Blocului Pobeda aveau legături cu Ilan Șor și cu Partidul Șor, declarat neconstituțional. De asemenea, s-a menționat că unele cereri au fost incomplete și că nimeni nu a răspuns solicitărilor de informații suplimentare și clarificări.4

Actualizări despre interdicția de călătorie în UE a lui Ceban

Primarul Ion Ceban și membrii partidului său politic continuă să denunțe cu furie decizia României de a-i interzice intrarea pe teritoriul său și, implicit, de a-l bloca accesul în întreg spațiul Schengen pentru o perioadă de cinci ani. Ministra română de Externe, Oana Țoiu, a comentat din nou această interdicție, declarând:

„Din motive ce țin de securitatea națională. În cazul domnului Ceban, pentru că este singurul nume public despre care pot vorbi, există de multă vreme conexiuni complicate, documentate, între dumnealui și reprezentanți ai Federației Ruse. Pentru România este extrem de important ca acest tip de influență să fie limitat pe teritoriul nostru.”

Ceban a reacționat furios la această declarație, într-un video postat pe Facebook, afirmând:

„Acest tip de legături complicate nu există și ei cunosc acest lucru. Ca dovadă a acestui fapt, există oameni, politicieni, atât în România, R. Moldova, dar și în statele UE, care nu neapărat au legături complicate, dacă este să vorbim în terminologia dumneaei, dar chiar au aceste legături deschise și nu li se întâmplă nimic. Asta este prima teză în baza căreia afirm că este o comandă politică. Teza nr. 2 ține nemijlocit de pasarea responsabilității de la o instituție la alta (…). Până în ziua de azi, nu mi-a fost prezentată vreo dovadă că ar exista ceva, pentru că acel ceva nu există. Acest lucru se întâmplă exact în perioada electorală pentru alegerile parlamentare din R. Moldova. Orice tip de ingerință de acest fel poate fi calificată ca implicare directă în influențarea publică a diferitor opinii ale oamenilor care vor merge să-și expună votul (…)”

Ministra română de Externe, Oana Țoiu, a răspuns acestei declarații, precum și criticii primarului Ceban că nu i s-a oferit nicio documentație cu privire la interdicția de viză, spunând:

„România nu este datoare domnului Ceban, pentru că domnul Ceban nu este un cetăţean român, e improbabil că va putea vreodată fi, nu este un cetăţean al Uniunii Europene (…)”

Primarul Ceban este furios în legătură cu acest răspuns și a amenințat-o cu judecata pe ministra de Externe a României.

Al doilea bărbat este Constantin Țuțu, fost deputat din partea Partidului Democrat condus de Plahotniuc. Și acesta a fugit din Moldova împreună cu Plahotniuc în 2019. Țuțu este căutat în mai multe dosare legate de escrocherii și trafic de influență, fapte comise în perioada în care era deputat.

Presa locală a publicat informații neconfirmate, potrivit cărora ambii bărbați călătoreau sub identități false. Ei au fost reținuți în Atena, în timp ce încercau să se îmbarce într-un zbor spre Dubai. Se pare că tranzitau Grecia, însă deocamdată nu se cunoaște de unde veneau.

Șeful Poliției Naționale, Viorel Cernăuțanu, a declarat că Ministerul Justiției și procurorii trebuie acum să demareze procedura de solicitare a extrădării din Grecia. Într-o declarație pentru Newsmaker, acesta a spus: „Schimbăm în prezent date și informații prin canale oficiale”.

Fugar din 2019

Vladimir Plahotniuc a fugit din Moldova în vara anului 2019, după prăbușirea regimului său de capturare a statului, în urma formării unei coaliții între PAS, Platforma DA și socialiști. Inițial, s-a refugiat în Statele Unite, unde a locuit o perioadă în vila sa din Miami, până când secretarul de stat de atunci, Mike Pompeo, l-a declarat persona non grata în 2020. De atunci, s-a presupus că s-ar ascunde în Ciprul de Nord controlat de Turcia, cu apariții sporadice semnalate în Dubai. Moldova i-a cerut arestarea de mai mulți ani, dar abia în ianuarie 2025 a reușit să-l plaseze oficial pe lista de urmărire internațională a Interpol.

Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor și Veaceslav Platon sunt considerați cei mai periculoși și căutați oligarhi fugari din Republica Moldova. Deși în ultimii ani Plahotniuc a fost absent din viața publică, pentru majoritatea moldovenilor el rămâne figura cea mai responsabilă pentru subminarea democrației în istoria tânărului stat. Reținerea sa surprinzătoare în Grecia marchează un moment major care va avea, cu siguranță, efecte importante în politica moldovenească.

Vom urmări în continuare acest caz, pe măsură ce apar detalii despre traseul lui din ultimii ani și despre procesul de extrădare.

Mandatul oficial al actualului Parlament a început în ziua alegerilor, pe 11 iulie 2021, și a expirat acum, după 4 ani. Țara are, de acum, un Parlament interimar, cu rol de supraveghere, dar cu limitări majore în ce privește adoptarea de noi legi, până când viitorul Parlament își va începe mandatul în urma alegerilor din 28 septembrie.

Mandatul s-a încheiat după o sesiune-maraton în care au fost votate sau modificate 79 de proiecte de lege într-o singură zi. Organizația de monitorizare Promo-LEX a semnalat lipsa substanțială de transparență în acest efort legislativ final, menționând că ordinea de zi s-a modificat cu peste 300%, iar multe proiecte de lege au fost adoptate fără dezbateri în plen și cu atât mai puțin fără consultare publică.

Uniunea Avocaților din Republica Moldova a protestat vehement față de un amendament care adaugă trei membri non-politici1, numiți de Ministerul Justiției, în consiliul Uniunii Avocaților. Președintele Uniunii, Dorin Popescu, a numit această decizie „un atac fără precedent asupra instituției profesiei juridice” și a criticat atât intervenția Guvernului în structura de autoreglementare a avocaților, cât și faptul că amendamentul a fost introdus în ultimul moment, fără nicio consultare.

Avocații au amenințat cu grevă și nu s-au declarat mulțumiți de discuția avută la Ministerul Justiției, unde reprezentanții Parlamentului și-au cerut scuze pentru lipsa consultărilor. Li s-a spus că amendamentele au scopul de a alinia legislația la normele europene și că, odată votate, acestea nu pot fi modificate decât de viitorul Parlament. Avocații îi cer acum președintei Maia Sandu să nu promulge legea. În acest sens, au anunțat o grevă între 15 și 25 iulie, perioadă în care avocații vor lucra doar în cazuri care țin de siguranța publică. Președinția a anunțat că va examina proiectul de lege și va reveni cu un răspuns în următoarele 14 zile.

Într-o veste mai puțin controversată, în ultima zi de vot Parlamentul a aprobat și construcția unui nou „HiTech Park”. Proiectul prevede o nouă structură, actualizând legea privind parcurile industriale pentru a susține locurile de muncă din sectorul tehnologic modern și pentru a atrage investiții private. În baza acestuia, un „mini-oraș” dedicat sectorului IT urmează a fi construit pe circa 50 de hectare în suburbia Stăuceni a Chișinăului, vizavi de Arena Chișinău.

Proiectul este conceput ca un parteneriat tripartit.: instituții publice, mediul academic și sectorul privat. Parcul HiTech va include birouri, laboratoare și centre de cercetare, campusuri universitare, centre de conferințe și zone rezidențiale. Scopul este ca parcul să fie inaugurat în următorii cinci ani, iar legislația prevede crearea a 21.000 de locuri de muncă bine plătite. Proiectul va fi finanțat parțial din Planul UE pentru Creștere Economică în Moldova, care alocă 200 de milioane de euro pentru zone industriale și de inovare. Noua companie publică responsabilă de gestionarea parcului va începe preluarea terenului alocat în următoarele 30 de zile.

Pe măsură ce jurnaliștii vor analiza în detaliu mai multe aspecte ale avalanșei legislative, care a marcat finalul Parlamentului de legislatura a XI-a, este probabil să revenim cu articole suplimentare. Dar, pentru moment, acest parlament, care a început odată cu victoria categorică a PAS din 11 iulie 2021, s-a încheiat. Perioada electorală oficială a început pe 14 iulie, iar înregistrările pentru noile alegeri sunt în desfășurare.

Alte știri politice și de politică externă

Iată o sinteză a principalelor știri politice și de afaceri externe din ultima săptămână:

• Președintele României, Nicușor Dan, a comentat interdicția de călătorie impusă lui Ion Ceban. El a fost întrebat de jurnaliștii români despre procesul de instituire a acestei interdicții, în special dacă decizia a fost luată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Președintele Dan a răspuns negativ, afirmând că există „alte mecanisme prin care statul român reacționează atunci când observă o amenințare la adresa securității naționale.” El a declarat că nu poate oferi mai multe comentarii, reiterând din nou că este o chestiune de securitate națională. Ulterior, a fost întrebat despre întâlnirile primarului Ceban cu oficiali români de rang înalt, inclusiv cu fostul prim-ministru, la care președintele Dan a răspuns:

„Asta nu se va mai întâmpla în următorii cinci ani. Este o chestiune de securitate națională – asta pot să vă spun. A fost realizată o evaluare în ceea ce-l privește, care a confirmat existența unei amenințări la adresa securității naționale.”

• Primarul Ceban a reacționat la aceste declarații spunând: „Mai mult decât o bâlbâială și un zâmbet ironic (…) n-am văzut nimic.” Dl Ceban a reiterat că nu are nicio informație oficială despre care instituție a inițiat interdicția sau de ce. El a cerut comunității internaționale să pună presiune pe România în această chestiune.

• După vizita sa la Moscova, Igor Dodon a călătorit în Belarus. Acolo s-a întâlnit cu Lukașenko și a promis relații strânse și schimburi comerciale cu Belarus după alegerile din Moldova2.

• Schisma din Biserica Ortodoxă se adâncește. Mitropolia Basarabiei, care face parte din Biserica Ortodoxă Română, a cerut Guvernului României să retragă cetățenia preoților din Mitropolia Moldovei – care aparține de Biserica Ortodoxă Rusă – ce sprijină războiul din Ucraina și atacurile hibride împotriva Moldovei. Biserica afiliată României a criticat ipocrizia preoților și episcopilor care predică evanghelia dominației ruse, în timp ce folosesc pașapoartele UE pentru a merge în pelerinaje și a participa la programe finanțate de UE în România și alte țări. Tot săptămâna aceasta, în satul Grinăuți, enoriașii au scos cu forța un preot din biserică, după ce acesta a anunțat că a trecut de la Mitropolia Moldovei la Mitropolia Basarabiei. Confruntarea a fost surprinsă pe video, iar poliția a fost prezentă, încercând să gestioneze mulțimea. Reprezentanții poliției locale au declarat că „Toți cei implicați vor fi trași la răspundere.”

• Guvernul a aprobat decizia de a redenumi Aeroportul Internațional Chișinău în onoarea compozitorului Eugen Doga. Decizia va intra în vigoare imediat ce va fi publicată în Monitorul Oficial, însă nu există încă un termen clar privind momentul redenumirii sau modul în care aceasta va fi implementată. Cel mai cunoscut compozitor contemporan din Moldova a decedat pe 3 iunie, la vârsta de 88 de ani.

• Biroul Național de Statistică (BNS) a publicat rezultatele finale ale recensământului din 2024. După mai multe amânări, rezultatele recensământului de anul trecut sunt acum publice. Moldova are o populație oficială de 2.409.200 de „rezidenți obișnuiți”, o scădere de 13,6% în ultimul deceniu, față de recensământul din 2014. 46,4% dintre moldoveni trăiesc în zone urbane, o creștere de 7,9% în 10 ani. O mare parte din această schimbare se datorează creșterii municipiului Chișinău, unde locuiește 29,9% din populația țării – în creștere de la 22,1%. Comentând acest aspect, BNS a scris: „Deși ponderea populației urbane este în continuă creștere, Republica Moldova rămâne practic cea mai rurală țară din Europa.”

• Ambasada SUA din Chișinău l-a primit pe noul însărcinat cu afaceri ad interim, Kevin Covert. Acesta a fost repartizat temporar la ambasadă din funcția de director pentru Afaceri Est-Europene, unde supraveghea misiunile SUA în Ucraina, Moldova și Belarus. Este un diplomat de carieră și a mai activat anterior la Chișinău în 2024. Nu există încă nicio indicație privind momentul în care Moldova va avea un ambasador oficial, întrucât democrații din Senatul SUA continuă să încetinească nominalizările în semn de protest față de desființarea USAID, iar administrația Trump continuă să reducă radical Departamentul de Stat și, în general, corpul diplomatic american.

Get more from David Smith in the Substack app

Available for iOS and Android

Get the app

O nouă investigație scoate la iveală detalii despre taberele paramilitare ale lui Șor

Anul trecut, chiar înainte de alegerile prezidențiale și referendumul privind integrarea în UE, Poliția Națională și Serviciul de Informații și Securitate (SIS) din Moldova au raportat că rețeaua lui Ilan Șor antrena tineri pentru a iniția revolte și tulburări civile. Am relatat la acel moment cum autoritățile susțineau că ONG-ul lui Șor, „Eurasia”, a transportat peste o sută de tineri din Moldova la Moscova sub pretextul unor „schimburi culturale”. Acolo, aceștia ar fi fost instruiți în exploatarea protestelor pentru a provoca revolte. Un subgrup a fost selectat pentru instruiri suplimentare în Bosnia și Herțegovina și Serbia, unde au fost antrenați în pilotajul dronelor, lansarea de explozibili și materiale incendiare cu ajutorul acestora, utilizarea armelor ușoare și „psihologia de masă” a mulțimilor.

Săptămâna aceasta, publicația de investigație Cu Sens a lansat o nouă anchetă, despre cum a fost organizat acest proces și cine a fost implicat. Investigația este extrem de detaliată și merită citită integral – iată câteva dintre concluziile principale:

• Cel puțin opt moldoveni (posibil mai mulți) au participat la tabere de antrenament în Republika Srpska, în perioada iulie – septembrie 2024. Acolo au primit instruiri în utilizarea armelor, dronelor și explozibililor, menite să fie folosite pentru a exploata tulburările civile de masă organizate de Kremlin.

• Trei moldoveni au fost puși sub acuzare: un bărbat și două femei. Vladimir Harcevnicov, 37 de ani, fusese anterior condamnat pentru uciderea unui taximetrist și furtul mașinii acestuia, când avea 17 ani. Aliona Gotco, 34 de ani, fusese acuzată anterior de acte de vandalism organizat, legate de revoltele instigate de Șor. Ludmila Costenco, 53 de ani, a fost identificată ca lideră a protestelor asociate lui Șor, începând cu 2022. Toți trei neagă acuzațiile și susțin că deplasările lor în Republika Srpska și regiune au fost simple vacanțe. Cei trei au fost reținuți pe 11 octombrie 2024, la vama moldovenească, împreună cu alte două persoane (una dintre ele colaborează acum cu anchetatorii), într-un automobil marca Mercedes. În mașină au fost găsite drone, ochelari VR pentru pilotaj, baterii, echipamente de control radio și informații scrise despre fabricarea de dispozitive incendiare și explozive din materiale obișnuite.

• Cu Sens a urmărit traseul parcurs de aceștia și de alți participanți la tabere. Aceștia au folosit combinații complicate de zboruri, trenuri și autobuze pentru a ajunge din Chișinău în Bosnia și Herțegovina. S-au reunit în orașul montan Banja Luka, unde au fost întâmpinați de mai mulți bulgari și ruși care i-au dus într-o tabără din apropiere. Cu o lună înainte de aceste evenimente, Rusia a deschis o misiune diplomatică în acest oraș. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat cu ocazia inaugurării:

„Sunt onorat să vă salut la ceremonia de deschidere a biroului diplomatic al Federației Ruse în Bosnia și Herțegovina, în orașul Banja Luka. Cu căldură în suflet vedem cât de puternice și sincere sunt tradițiile antifasciste în rândul poporului sârb. Aici suntem de aceeași parte a istoriei – singura corectă.”

• Cu Sens relatează că mai mulți instructori aveau legături cu gruparea Wagner, iar alții cu așa-numitele autorități de ocupație ruse din Ucraina. Unul dintre ei, un bulgar pe nume Mircho Angelov, a fugit din Moldova după ce a vandalizat 20 de bancomate – act considerat de poliție drept un test de reacție la provocări simultane. Ulterior, acesta a vandalizat memorialul Holocaustului din Paris. Angelov are tatuate pe tibii numărul 14883 și simboluri naziste, inclusiv svastici. Alți instructori erau asociați cu grupări care au angajat moldoveni pentru a vandaliza clădiri din Franța cu Steaua lui David.

• Procurorii moldoveni nu cunosc numărul total de persoane instruite în tabere, declarând doar că este vorba de „un număr mare de persoane”. Întrebat de jurnaliștii Cu Sens dacă „pericolul mai persistă?”, directorul SIS, Alexandru Musteață, a refuzat să comenteze.

Alte știri despre Șor și războiul hibrid

Iată o sinteză a celor mai importante știri legate de Ilan Șor și războiul hibrid dus de Kremlin împotriva Republicii Moldova:

• Procurorii cer o pedeapsă de 13 ani în cazul Marinei Tauber. În pledoaria finală, procurorii au solicitat o pedeapsă cu închisoarea de 13 ani, o interdicție de cinci ani de a ocupa funcții publice sau de a activa în domeniul financiar, precum și confiscarea unor bunuri în valoare de 206 milioane de lei. Procesul vizează multiple episoade de distribuire organizată de fonduri introduse ilegal din Rusia către activiști, protestatari și susținători ai Partidului Șor. Apărarea nu s-a concentrat pe combaterea probelor și acuzațiilor aduse de procurori, ci a mizat pe vicii de procedură și strategii de tergiversare. Astfel, Tauber a alternat între arest preventiv, arest la domiciliu, control judiciar (adică restricții de călătorie) și invers. A primit permisiunea de a părăsi țara, inclusiv către Moscova, de 12 ori pe durata procesului. În ianuarie, toate aceste măsuri preventive au expirat, iar Tauber a fost liberă să plece. A ieșit din țară spre Rusia și nu s-a mai întors.

• Unde se află Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan? În martie, am relatat cum cei doi deputați afiliați lui Ilan Șor au părăsit Moldova chiar înainte de a fi condamnați la închisoare. La acel moment, se credea că se ascund în Transnistria. Săptămâna aceasta, lideri guvernamentali de rang înalt au oferit declarații contradictorii privind locația actuală a celor doi fugari. Lilian Carp, deputat PAS și președinte al Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, a declarat într-un interviu că fugarii nu mai sunt în Transnistria, dar că nu au ieșit din regiune „pe căi oficiale”. El a spus că nu se cunoaște cum au părăsit zona și nici unde se află. A doua zi, șeful Poliției Naționale, Viorel Cernăuțeanu, a fost întrebat despre acest subiect și a reiterat că autoritățile cred că aceștia încă se ascund în Transnistria, adăugând: „Cred că așteaptă alegerile.” Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că nu poate confirma dacă fugarii au părăsit regiunea, dar că aceștia se află „pe malul stâng al Nistrului” – ceea ce poate însemna Transnistria, Ucraina sau altă zonă aflată la est.

• Poliția reține persoane pentru organizarea de proteste plătite. Poliția a publicat un videoclip în care se vede reținerea unui bărbat care împărțea plicuri cu bani protestatarilor din fața instanței unde se desfășura procesul bașcanei Evghenia Guțul. Ulterior, au fost anunțate alte trei arestări legate de activități similare în fața instanței unde avea loc o ședință în dosarul Marinei Tauber. În ambele cazuri, poliția a emis o declarație prin care susține „dreptul cetățenilor la întrunire”, dar avertizează că protestele plătite sunt ilegale.

• Blocul „Pobeda” („Victorie”) al lui Ilan Șor a depus actele pentru participarea la alegeri. Comisia Electorală Centrală urmează să examineze cererea.4

• UE impune sancțiuni lui Dumitru Buimistru și Veaceslav Valico. Pe lângă sancțiunile anunțate săptămâna trecută împotriva persoanelor și companiilor afiliate lui Șor, Uniunea Europeană i-a sancționat pe Dumitru Buimistru pentru implicarea în campanii de „dezinformare sincronizată”, în calitate de propagandist principal pe canalul online MD24 al lui Ilan Șor. De asemenea, „activistul civic” Veaceslav Valico a fost sancționat pentru rolul său în diseminarea dezinformării ca parte a „activităților hibride malițioase ale Federației Ruse”. Valico a acționat ani la rând ca un soi de provocator „la comandă”, fiind afiliat, de-a lungul timpului, cu Plahotniuc, Șor și Platon.

  „Moldova Matters în limba română” este o publicație susținută de cititori. Pentru a primi postări noi și a sprijini munca noastră, ia în considerare să devii abonat gratuit sau plătit.

Vineri, 4 iulie, Republica Moldova a găzduit primul summit bilateral cu Uniunea Europeană. La întâlnire, președinta Maia Sandu, prim-ministrul Dorin Recean și președintele Parlamentului Igor Grosu s-au întâlnit cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu președintele Consiliului European, Antonio Costa.

Principalul rezultat al summitului a fost unul simbolic: o demonstrație puternică de susținere din partea liderilor de vârf ai UE pentru viitorul european al Moldovei. Acest lucru a fost subliniat în declarația comună, care a început astfel:

„Summitul de astăzi marchează un moment semnificativ în aprofundarea relațiilor Moldova–UE și reafirmă angajamentul nostru comun față de pace, securitate, stabilitate și prosperitate în întreaga Europă.”

Declarația a continuat prin condamnarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și prin exprimarea sprijinului pentru „suveranitatea, stabilitatea, reziliența și dezvoltarea economică” a Republicii Moldova.

Pe lângă simbolismul evenimentului, declarația a inclus și câteva anunțuri concrete privind sprijinul UE pentru Moldova, aprofundarea integrării cu blocul comunitar și pașii următori. Nu a fost anunțată însă deschiderea vreunui capitol de negociere – deși partea europeană a declarat că „așteaptă cu interes” deschiderea clusterelor fundamentale „atunci când condițiile vor fi îndeplinite.”

Nerostit aici, dar cunoscut, este faptul că principala condiție așteptată este ridicarea blocajului impus de Ungaria privind începerea negocierilor cu Ucraina.

UE a anunțat alocarea primelor 270 de milioane de euro din totalul de 1,9 miliarde prevăzute în cadrul „Planului de creștere pentru Moldova”. De asemenea, s-a anunțat că, începând cu 1 ianuarie 2026, toate taxele de roaming pentru apeluri, SMS și date vor fi eliminate pentru cetățenii moldoveni care călătoresc în Uniunea Europeană.

Documentul a stabilit și diverse angajamente pe termen mediu și lung, cum ar fi implementarea unor instrumente bazate pe inteligență artificială pentru a ajuta Moldova în procesul de aliniere legislativă, dar și colaborarea în vederea integrării Moldovei în Zona Feroviară Europeană – inclusiv prin standardizarea ecartamentului de cale ferată.1

Fostul ministru de Externe, Nicu Popescu, a calificat summitul drept unul istoric și a declarat:

„Un mesaj puternic răsună din inima Europei: Moldova contează. Moldova este așteptată în Uniunea Europeană.”

(Accentuarea ne aparține.)

Partidele lui Șor cer unirea cu Rusia

Duminică, 6 iulie, diferitele formațiuni politice ale lui Ilan Șor din cadrul Blocului „Pobeda” (Victoria) s-au reunit la Moscova. Blocul neoficial a organizat o conferință de partid în cadrul căreia a fost anunțată participarea la alegerile parlamentare din septembrie, în calitate de bloc electoral. Ilan Șor a declarat că politica blocului va fi „unirea deplină cu Federația Rusă”, „cu același parlament și aceeași monedă”. La eveniment au fost prezenți cei mai apropiați colaboratori ai săi: Vasile Bolea, Marina Tauber, Alexei Lungu și alții. Șor a anunțat că prima persoană de pe lista electorală a blocului va fi bașcana Evghenia Guțul. Ulterior, Guțul – care nu a fost prezentă deoarece se află în arest la domiciliu până la încheierea procesului privind finanțarea ilegală a partidului – a acceptat rolul „cu onoare”.

În discursul său, Ilan Șor i-a amenințat nominal pe prim-ministrul Dorin Recean și pe șeful Poliției, Viorel Cernăuțeanu, alături de o listă nedezvăluită despre care a susținut că ar conține numele unor procurori și judecători. El a afirmat: „Niciunul dintre ei nu va mai trăi în liniște vreodată.”

După eveniment, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a reacționat declarând:

„Evenimentul organizat de fugarul Șor la Moscova este considerat de către Guvern drept trădare de țară. Declarațiile de acolo nu sunt simple opinii, ci parte a unui scenariu deja bine cunoscut de subminare a statului și a cetățenilor R. Moldova, scris după manualul de propagandă al Federației Ruse (…)

„Calificarea noastră este clară – o astfel de acțiune, și afirmații, și opinii exprimate de penalul fugar Șor nu este nimic altceva decât un act de trădare de țară”.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că afirmațiile lui Șor sunt grave și că discuțiile despre trădare nu sunt simple vorbe, ci că instituțiile statului trebuie „să-și facă treaba (…) în conformitate cu prevederile legii privind trădarea.”

Ilan Șor a reacționat cu noi amenințări, afirmând:

„Păpușile de la Bruxelles au început să vorbească despre «subminarea statalității și trădare». Așa e, trebuie să se obișnuiască cu viitoarele lor articole [de inculpare]. Pentru aceste crime, vor putrezi în închisoare după alegerile parlamentare. (…)

Repet: Moldova poate trăi și se poate dezvolta în uniune cu Rusia fără să-și piardă suveranitatea.”

Nota autorului: Această poziție de bază a fost clară pentru cei care au fost atenți, dar niciodată exprimată atât de limpede. „Suveranitate” înseamnă anexare de către Rusia, pierderea guvernării locale, a limbii și a libertăților, precum și statutul de vasal al noului imperiu rus. „Pierderea suveranității” înseamnă aderarea la Uniunea Europeană ca stat independent, al cărui lideri sunt egali cu președintele Franței și cancelarul Germaniei în Consiliul European și al cărui popor este reprezentat democratic atât în țară, cât și în instituțiile UE.

În multe privințe, alegerile care urmează vor fi decise de capacitatea alegătorilor de a vedea dincolo de această vorbire dublă și de agenții Kremlinului care o răspândesc.

UE extinde sancțiunile împotriva rețelei lui Șor

Pe 9 iulie, Uniunea Europeană a anunțat extinderea sancțiunilor împotriva persoanelor și entităților ale căror acțiuni vizează destabilizarea Republicii Moldova. Ținta principală a fost rețeaua lui Ilan Șor și Blocul „Victorie”, inclusiv deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan2, lidera Partidului „Renaștere” Natalia Parasca, liderul partidului „Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei” Alexandru Beschieru, liderul partidului „Pobeda” Vadim Grozavu, liderul partidului „Șansa” Alexei Lungu și lidera partidului „Moldova Mare” Victoria Furtună.

Sancțiunile au vizat și compania A7, deținută de Șor. Toate persoanele și entitățile vizate de sancțiuni se confruntă cu interdicții de călătorie și înghețarea activelor în UE.

Notă: Aceste sancțiuni sunt separate și fundamental diferite de interdicția de intrare în spațiul Schengen aplicată primarului Ion Ceban, lui Vasile Tarlev și Nataliei Morari.

Victoria Furtună și Alexei Lungu se aflau în România cel puțin până pe 2 iulie, când au vizitat Mănăstirea Putna. Aceasta este locul de înmormântare al lui Ștefan cel Mare, iar cei doi au filmat în secret materiale politice pe fundalul evenimentelor comemorative care marcau 521 de ani de la moartea domnitorului.

Victoria Furtună a înregistrat videoclipuri, invocând numele marelui domnitor și chemând la restaurarea unei „Moldove Mari”3. Alexei Lungu a publicat și el diverse postări pe Telegram de la eveniment. Ulterior, Mănăstirea Putna a emis un comunicat de presă în care a precizat că nu a fost solicitată nicio permisiune de filmare, că cei doi au mințit cu privire la intențiile lor și au plecat imediat după4.

O săptămână grea, plină de istorie

Un context important pentru amenințările lui Ilan Șor și apelul său la anexare lansat la Moscova îl reprezintă istoria. Pe 28 iunie, la Chișinău a fost marcată împlinirea a 85 de ani de la intrarea țării în cel de-al Doilea Război Mondial. La acea dată, în 1940, URSS a invadat teritoriul actualei Republici Moldova, ca parte a protocoalelor secrete ale Pactului Molotov-Ribbentrop, negociat între Stalin și Hitler. Din 2010, această dată este marcată în Moldova drept Ziua Ocupației Sovietice.

Pe 6 iulie, în aceeași zi în care Șor își ținea conferința de partid la Moscova, Moldova a comemorat Ziua Victimelor Deportărilor Staliniste. Această zi amintește de cel mai amplu val de răpiri și deportări din timpul terorii staliniste. Președinta Maia Sandu a participat la eveniment alături de președintele Parlamentului Igor Grosu, ministrul Culturii Sergiu Prodan, reprezentanți ai bisericii și ai deportaților și familiilor acestora. În discursul său, președinta a declarat:

„Cei deportați nu au cerut niciodată răzbunare, dar au cerut adevăr și e datoria noastră să le oferim acest adevăr, prin recunoaștere, prin educație, prin păstrarea vie a amintirilor. Timp de decenii, aceste suferințe au fost ascunse, trecute sub tăcere sau tratate cu indiferență de cei care ar fi trebuit să le aducă în fața societății. Mai ales că, la peste șapte decenii distanță, avem în continuare de a face cu încercări de a falsifica istoria, de a justifica sau de a minimiza crimele regimului sovietic. (…) Vedem și astăzi, în Ucraina, crime împotriva unor oameni nevinovați. Alte destine frânte, alți oameni rupți de lângă cei dragi, alți copii deportați”.

Ilan Șor a luat în râs aceste evenimente pe canalul său de Telegram, acuzându-i pe cei care le-au comemorat că „vând țara fasciștilor” și afirmând că Maia Sandu încearcă să spele creierul oamenilor, făcându-i să creadă că „Hitler este un eliberator”. Declarațiile lui au fost condamnate vehement de istorici, de Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici ai Republicii Moldova și, practic, de oricine e în toate mințile.

Trump „face un cadou” Moldovei: tarife vamale de 25%

Ca parte a eforturilor sale continue de a zăpăci economia globală până la supunere, Donald Trump a trimis Moldovei o scrisoare prin care anunță că va impune un tarif vamal de 25% pentru toate bunurile moldovenești, începând cu 1 august. Președintele american a menționat că aceasta este o cifră foarte mică, având în vedere deficitul comercial al Moldovei față de Statele Unite.

Anterior, de „Ziua Eliberării”, Trump amenințase Moldova cu tarife de 31%, pe care le-a prezentat în mod fals drept o „rată reciprocă”. Am scris despre asta la momentul respectiv, iar articolul meu a fost, aparent, atât de bun, încât fostul ministru al Justiției și președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, l-a plagiat, prezentându-mi cuvintele drept „opinia” sa.

Faptul important aici este că întreaga întreprindere, chiar și după propriile-i termeni absurzi, se baza pe un calcul greșit. Statele Unite nu au un deficit comercial cu Moldova. Am scris și despre asta în aprilie.

Moldova Matters

Unpacking the Fallout from “Liberation Day”

Author’s Note: So once again the news is moving fast. I wrote this article yesterday, first as part of the Weekly Roundup, and then throwing up my hands in despair at the amount to cover I broke it off as a separate article for this morning. Then, last night (Moldova time) Donald Trump…

Read more

a year ago · 10 likes · David Smith

Motivul pentru care acest lucru este atât de important este că, având toate calculele greșite și întreaga justificare practic inventată, Moldova nu are nicio cale de a negocia cu Statele Unite.

Rămâne de văzut ce cote tarifare vor intra efectiv în vigoare la 1 august, întrucât aceasta este a treia „Zi a Eliberării” stabilită până acum.

Actualizări politice

Iată o sinteză a principalelor evenimente politice ale săptămânii. Astăzi, 11 iulie, este ultima zi de sesiune a Parlamentului înainte de alegeri. Acest fapt a dus la adoptarea unui număr mare de proiecte de lege și amendamente în ultimele zile, iar altele ar putea urma astăzi, acestea urmând a fi acoperite în sinteza săptămânală viitoare.

• Cetățenii UE vor beneficia de rezidență simplificată în Moldova. Parlamentul a adoptat în lectură finală un proiect de lege care extinde dreptul de ședere pentru cetățenii UE dincolo de 90 de zile. Aceștia vor putea obține permis de ședere pentru cinci ani printr-o cerere simplificată, cu răspuns în trei zile, având drept de muncă și acces la toate beneficiile legate de rezidență (educație pentru copii, îngrijire medicală etc).

• Echipa Rusia, din nou la Moscova. Irina Vlah, Igor Dodon și Vasile Tarlev s-au întors la Moscova pentru întrevederi cu vicepremierul rus Alexander Novak. S-au discutat subiecte economice și energetice, iar oficialii ruși susțin că sunt pregătiți să ofere gaze ieftine Moldovei. Novak a calificat drept „inexplicabil” faptul că actualul guvern nu cumpără aceste gaze.

• Actualizări privind interdicțiile Schengen: Natalia Morari și Vasile Tarlev au declarat inițial că nu au primit confirmări oficiale privind interdicția de intrare în spațiul Schengen. Tarlev a numit informațiile apărute în presă „zvonuri”, în timp ce Morari a afirmat ulterior că a confirmat prin „surse de încredere” că face parte dintre persoanele vizate. Ea o acuză personal pe Maia Sandu, susținând că președinta „se teme” de reportajele ei.5

• Moldova a semnat un acord cu Banca Europeană de Investiții pentru construirea unui nou spital la Cahul. Împrumutul de 101 milioane de euro va fi folosit pentru a construi un centru medical regional modern „conform standardelor europene”, care va deservi peste 300.000 de cetățeni din sudul țării.

• Fostul ministru al Economiei, Dumitru Alaiba, va face parte din Consiliul de Supraveghere al BNM. Candidatura sa a fost aprobată de Parlament. Alaiba va avea un mandat de șapte ani.

• PAS anunță noi candidați pe lista electorală. Fostul ministru de Externe Nicu Popescu va candida la parlamentare, alături de vicecampioana olimpică Anastasia Nichita, fotbalistul Maxim Potârniche și rectorul USMF, Emil Ceban. Ordinea exactă a listei nu a fost încă anunțată.

• Blocul pro-european „Împreună” se fisurează. Partidul Liga Orașelor și Comunelor (LOC) a anunțat că părăsește alianța de patru partide, acuzând liderii de „procrastinare și trădare”. LOC susține că Blocul a renunțat practic la participarea activă în alegeri și încearcă să negocieze o absorbție în PAS în condiții favorabile. LOC afirmă că PAS a oferit Blocului „Împreună” trei locuri eligibile pe lista sa. În replică, Dinu Plângău a declarat: „Cei puternici rămân, cei slabi pleacă.” Ștefan Gligor a acuzat LOC că ar fi „creaturi ale lui Plaha și Șor”, dar a negat planuri concrete de aderare la PAS. Un purtător de cuvânt PAS a comentat astfel situația:

„Ne dorim o listă cât mai reprezentativă și unitatea forțelor europene. Mulțumim celor care se alătură acestui efort de a menține Moldova pe drumul corect la alegerile din toamnă.”

• Parlamentul a aprobat, în lectura a doua, noua structură a instanțelor anticorupție. Legea prevede crearea unor complete specializate în cadrul Judecătoriei Chișinău și Curții de Apel pentru judecarea cazurilor mari de corupție într-un mod accelerat. Nu se creează o instanță separată, ci se aplică recomandările Comisiei de la Veneția pentru o mai bună eficiență. Legea va intra în vigoare peste o lună.

„Din motive ce țin de considerente de securitate națională, România a dispus măsura de nepermitere a intrării pe teritoriul național a domnului Ion Ceban și a altor doi cetățeni ai Republicii Moldova. Decizia aparține instituțiilor competente din România, în conformitate cu reglementările în vigoare în acest domeniu.”

Ulterior, într-un interviu televizat, ministra Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, a confirmat că interdicția a fost impusă la solicitarea României și a comentat direct situația:

„El [primarul Ceban] nu este cetățean român, este cetățean al Republicii Moldova. Nu pot oferi mai multe detalii în acest moment cu privire la decizia privind securitatea națională, decât că este vorba de un nivel de gravitate care a justificat interdicția de intrare pe teritoriul României și, implicit, în întreg spațiul Schengen.”

Cine sunt ceilalți doi cetățeni moldoveni?

Ziarul de Gardă a relatat, citând surse confidențiale, că ceilalți doi cetățeni cărora li s-a interzis accesul în spațiul Schengen pentru cinci ani sunt Vasile Tarlev și Natalia Morari. Această informație nu a fost confirmată de autoritățile române. Tarlev nu a răspuns solicitărilor ZdG pentru un comentariu, iar Morari a declarat că a aflat despre acest lucru din presă și că va comenta doar dacă va primi o confirmare oficială.

Notă a autorului: Cititorii fideli ai publicației Moldova Matters sunt deja foarte familiarizați cu domnul Tarlev, întrucât am publicat mai multe investigații despre încercările eșuate ale acestuia de lobby la Washington DC. De asemenea, am relatat despre căderea spectaculoasă a Nataliei Morari în 2021, când s-a aflat că cea mai celebră jurnalistă anticorupție a țării avea o relație secretă cu oligarhul fugar Veaceslav Platon.

Le este interzis accesul în întreaga Uniune Europeană?

România nu a clarificat care sunt justificările sau în baza cărei legi i-a interzis lui Ceban, Morari și Tarlev accesul pe teritoriul său timp de cinci ani. Ministerul Afacerilor Externe al României are puterea de a refuza intrarea cetățenilor din afara UE pe care îi desemnează ca amenințări la adresa securității naționale.

Conform tratatului Schengen, la care România a devenit parte cu drepturi depline în luna ianuarie a acestui an, o astfel de interdicție generează o alertă prin Sistemul de Informații Schengen către toate celelalte state membre ale zonei de liberă circulație. Acest lucru înseamnă, practic, că persoanelor respective le este interzis complet accesul în orice stat membru Schengen și, prin extensie, în aproape întreaga Uniune Europeană.

Primarul Ceban poate contesta această interdicție în România. Însă, potrivit mai multor instituții de presă, astfel de decizii sunt rareori anulate, întrucât statele au o marjă largă de apreciere în privința persoanelor cărora le permit sau nu intrarea.

Get more from David Smith in the Substack app

Available for iOS and Android

Get the app

Reacții la știre

Informația despre interdicție a zguduit puternic scena politică din Republica Moldova, cu puțin peste două luni înainte de alegerile parlamentare. Blocul „Alternativa”, condus de primarul Ceban, s-a poziționat ca o alternativă pro-europeană la partidul PAS, deși toți liderii blocului sunt politicieni pro-ruși de lungă durată. Faptul că liderul principal al blocului are acum interdicție de a intra în UE timp de cinci ani, pe motive de securitate națională, este de natură să submineze grav – poate chiar fatal – pretențiile pro-europene ale formațiunii.

Blocul Alternativa a reacționat la această decizie printr-un mesaj publicat pe rețelele sociale, în care se afirmă:

„Regimul Sandu l-a desemnat pe Ion Ceban drept principalul său inamic. Astăzi, la comanda autorităților Republicii Moldova, primarului capitalei i-a fost interzis accesul pe teritoriul țărilor Uniunii Europene. (…) Regimul Sandu tremură de frică. Doar perspectiva organizării unor alegeri democratice în Republica Moldova a provocat panică și derută în rândul guvernării, iar înfrângerea inevitabilă o împinge spre tot mai multe greșeli, absurdități și crime. De aceea, să știți: orice s-ar întâmpla în zilele următoare, oricât de grave ar fi acțiunile represive pe care le-au pregătit împotriva lui Ion Ceban și a Blocului ALTERNATIVA, executanții capriciilor Maiei Sandu, noi nu vom devia de la drumul ales. Adevărul, legea și dreptatea vor învinge.”

Primarul Ceban a reacționat și el printr-un mesaj video, în care a declarat:

„Ceea ce am văzut cu dvs. în spațiul public denotă un singur lucru: răfuială politică din partea Maiei Sandu și a regimului PAS, care nu au rezultate la nivel de țară și inventează tot felul de tertipuri pentru a se menține la guvernare. Cea mai murdară campanie electorală parlamentară abia începe. Voi pe mine nu mă veți pune în genunchi, indiferent de ce decizie veți cerși pentru a vi se întoarce datoriile. De partea mea sunt oamenii și așa voi continua să muncesc”.

Vicepreședintele PAS și ministrul Educației, Dan Perciun, a salutat interdicția, postând:

„Acțiunile au consecințe.

Ani de zile iei bani de la ruși și de la oligarhi, alături de Dodon, pentru a submina parcursul european al Moldovei. Protestezi la Bruxelles împotriva Acordului de Asociere. Susții referendumul ilegal și anticonstituțional din Găgăuzia în 2014 (în timp ce Rusia invadează prima dată Ucraina). Taci complice în fața invaziei repetate a Rusiei în Ucraina. Nu explici niciodată cum se face că te afli la Moscova, în prima zi de război pe 24 februarie 2022. Accepți ajutor electoral din partea agenților FSB – Iurii Gudilin, Olga Grak.

Faci front comun cu ideologul moldovenismului primitiv, Tkaciuk, cu Stoianoglo – candidatul Kremlinului, sponsorizat de Șor și Platon, și cu Chicu – omul de paie al lui Plahotniuc. Te afișezi și susții tacit un candidat anti-european la președinția României.

Și apoi te miri de ce o vizită la Bruxelles sau București și două-trei declarații ambigue nu conving pe nimeni că vrei cu adevărat integrarea europeană.

Nu. Nu PAS-ul este problema. Ci faptele tale. Istoria ta. Legăturile tale documentate cu serviciile rusești și promovarea, ani la rând, a narațiunilor Moscovei în Moldova. Asta are consecințe. Și nu, nu sunt toți proști. Nici la Chișinău. Nici la Bruxelles.”

Igor Dodon a comentat și el în sprijinul lui Ion Ceban, afirmând că „Uniunea Europeană nu mai este ce a fost odată” și că „UE se transformă într-un regim dictatorial”.

Vom reveni mâine cu un rezumat săptămânal complet și orice actualizări privind interdicția de intrare aplicată lui Ion Ceban, Nataliei Morari și Vasile Tarlev.

Subscribe now

Primul Summit Bilateral UE–Moldova la Chișinău

Astăzi, Republica Moldova găzduiește primul summit bilateral cu Uniunea Europeană, un eveniment prezentat drept „un moment de referință” care „reafirmă sprijinul neclintit al UE pentru reformele din Moldova și aspirațiile sale de integrare europeană”.

Liderii de vârf ai UE – inclusiv președintele Consiliului European, António Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen – se alătură președintei Maia Sandu, prim-ministrului Dorin Recean și președintelui Parlamentului, Igor Grosu, la acest summit.

Ce rezultate sunt așteptate?

Republica Moldova a început negocierile oficiale de aderare la UE acum un an, pe 25 iunie 2024. De atunci, s-a desfășurat un proces de „screening”, în care legislația națională a fost analizată pentru a evalua compatibilitatea cu cea a Uniunii Europene. Următorul pas ar fi deschiderea negocierilor formale pe cele 33 de „capitole” ale legislației UE, grupate în 6 clustere. Pentru a deschide un cluster este nevoie de aprobarea tuturor statelor membre ale UE.

Cel mai concret rezultat posibil al acestui summit ar fi anunțarea deschiderii negocierilor pe unul dintre aceste clustere legislative. Totuși, un astfel de anunț nu este neapărat așteptat. Toate statele membre susțin avansarea Moldovei pe calea aderării, însă Ungaria blochează în prezent deschiderea negocierilor cu Ucraina. În ultimele luni, oficialii europeni au jonglat cu ideea separării proceselor de aderare ale Moldovei și Ucrainei, însă ulterior au dat înapoi.

Având în vedere declarațiile recente ale guvernului de la Chișinău, care a susținut menținerea unui parcurs comun cu Ucraina, este puțin probabil ca astăzi să fie anunțată o eventuală separare a celor două dosare.

„Același drum, același viitor”

Principalul rezultat al summitului de astăzi va fi, cel mai probabil, unul simbolic – o demonstrație puternică de sprijin din partea Uniunii Europene înaintea alegerilor din septembrie. În comunicările dinaintea summitului, UE a subliniat că „suveranitatea, securitatea și reziliența Republicii Moldova vor fi în centrul discuțiilor”. Adoptarea unui accent pe „suveranitate” într-un moment în care acest cuvânt a fost folosit ca armă retorică împotriva UE în România și Moldova arată poziționarea politică internă a evenimentului.

Înaintea summitului, UE a lansat o campanie de informare intitulată „Același drum, același viitor”, care include videoclipuri cu jurnaliști, antreprenori și alte persoane influente din Moldova, vorbind despre beneficiile concrete ale relației țării cu Uniunea Europeană.

Deși summitul nu reprezintă o susținere explicită a PAS, este un semnal clar de sprijin din partea UE pentru partidele pro-europene din Moldova, în perspectiva alegerilor din septembrie.

Iată un exemplu dintre videoclipurile campaniei – poți vedea mai multe detalii despre aceasta aici.

195 de „sportivi” refuzați la intrarea în Moldova

Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a anunțat că a refuzat intrarea în țară a 19 persoane și a împiedicat alte 176 să se îmbarce în zboruri cu destinația Chișinău. Toți erau cetățeni ai Rusiei și Belarusului, care intenționau să participe la așa-numitul „Campionat European de Kickboxing” organizat în Chișinău. După cum relatam săptămâna trecută, evenimentul a fost organizat de o structură rusească nerecunoscută internațional – „World Kickboxing Federation” (WKF). Potrivit Poliției de Frontieră, persoanele care s-au prezentat drept sportivi ar fi avut legături cu „grupări criminale organizate, direct conectate cu structuri de forță din Federația Rusă”.

Un consilier al primarului Ion Ceban a publicat un video cu un bărbat care susținea că a rămas blocat la frontieră împreună cu minori dintr-un club sportiv din România. Acesta afirma că a fost reținut mai bine de trei ore și acuza autoritățile moldovene că refuză accesul în țară „cetățenilor României și ai Uniunii Europene”. Ulterior, Ziarul de Gardă a relatat că bărbatul, Marius Vasile Niță, conduce un club sportiv pentru tineret în România, dar a avut și o carieră politică, fiind recent implicat în acțiuni provocatoare în sprijinul lui George Simion.

Verificările sporite la frontieră, întârzierile și refuzurile de intrare în țară ale „sportivilor” ruși și belaruși au provocat un schimb de replici între autoritățile centrale și Primăria Chișinău, coorganizator al evenimentului. Primarul Ion Ceban a declarat că „este regretabil că se începe să fie numiți copiii – criminali” și a calificat declarațiile Poliției și ale Guvernului drept „minciuni și dezinformări”, adăugând că aceștia fac să pară că „niște copii ar fi mercenari Wagner care ar destabiliza ceva”.

Ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nikitin, a confirmat că unii dintre cei cărora li s-a refuzat accesul erau minori:

„În ceea ce privește imaginile apărute în spațiul public, trebuie să distingem două cazuri. Primul vizează echipe de sportivi juniori, care au fost, până la urmă, admiși în țară, având scopuri clar definite și dovezi. Dar în aceeași zi, a existat și o altă situație în care sportivii nu au putut furniza dovezi clare despre cine sunt, cine însoțește copiii și cine este organizatorul evenimentelor la care urmau să participe. Din acest motiv, nu li s-a permis intrarea în Moldova.”

Ministerul de Interne a reiterat că cele 195 de persoane respinse reprezentau un „risc major pentru securitatea națională”.

La rândul său, Ministerul Educației a calificat drept „regretabil” faptul că sportivii ruși au fost admiși în competiție sub drapelul Federației Ruse și nu sub unul neutru. Pe pagina oficială de Facebook a Ministerului, se arată:

„Această decizie demonstrează, încă o dată, ipocrizia celor care se autointitulează ‘proeuropeni’, dar în realitate arată reverență față de un stat agresor și deschidere față de rețele criminale. Aceasta este, de fapt, esența alternativei oferite de partidul primarului: ipocrizie, duplicitate și complicitate periculoasă.”

În cele din urmă, evenimentul a avut loc, dar cu o participare redusă. Aproximativ 700 de sportivi din 17 țări europene au fost prezenți, iar campionatul de tineret s-a desfășurat în mare parte conform planului. Primarul Ceban a participat și el, declarând că organizarea campionatului la Chișinău este o „realizare importantă (…) în ciuda tuturor obstacolelor și presiunilor din partea autorităților centrale.”

Transnistria, într-o situație complicată

Victor Gușan a „donat” 35 de milioane de ruble transnistrene Tiraspolului, sub forma unor „ajutoare caritabile”. Gușan este proprietarul companiei Sheriff, care deține un monopol aproape complet asupra sectoarelor economiei transnistrene – de la supermarketuri, benzinării, industrii, telecomunicații, până la media.

Primarul din Tiraspol a declarat că fondurile, echivalentul a aproximativ 1,8 milioane de euro, vor fi folosite pentru a soluționa problemele economice ale orașului. Recent, Tiraspolul a fost nevoit să transfere 75 de milioane de ruble din bugetul municipal în bugetul „național” al regiunii separatiste.

Această „donație” scoate în evidență criza financiară tot mai profundă din Transnistria… și exact asta și-a propus să facă.

Experții nu sunt de acord în privința a ceea ce semnalează exact această mișcare, însă toți sunt de acord că intenția a fost clar una de a transmite un semnal. Sheriff controlează de facto toate aspectele „statului” transnistrean și își stabilește propriile cote de impozitare. Se pare că Sheriff a mai făcut în trecut „donații” unice de sprijin, însă niciodată în numele lui Viktor Gușan personal. Gușan preferă să rămână în umbră, conducând regiunea prin intermediari (în colaborare cu FSB-ul), dar nu în mod direct – fiind, potrivit relatărilor, stabilit în Germania.

Experții sunt împărțiți în privința destinatarului acestui semnal, însă sunt de acord că invocarea directă a numelui lui Gușan este menită să atragă atenția fie la Chișinău, fie la Moscova – sau poate la ambele – asupra faptului că situația din regiune devine extrem de gravă. În contextul în care Rusia a alimentat criza reducând livrările de energie, iar Chișinăul manifestă un nivel redus de implicare sau interes, este posibil ca Gușan și liderii regiunii să transmită mesajul că nu pot fi ignorați prea mult timp – și că vor să fie plătiți.

În septembrie 2023, am scris despre criza latentă pe care războiul din Ucraina a declanșat-o în Transnistria și despre motivele pentru care această situație este inevitabil sortită degradării. Puteți citi acel articol aici:

Moldova Matters

Transnistria is in a Pickle

In this article we’re returning to our “Explainers” format to take a hard look at what the future may hold for Transnistria and for the breakaway region’s relations with Moldova. This article follows one of our most read articles ever “Moldova is in a Pickle…

Read more

3 years ago · 7 likes · 2 comments · David Smith

Șor, securitatea și războiul hibrid

Iată o sinteză a principalelor știri ale săptămânii legate de războiul hibrid purtat de Rusia împotriva Republicii Moldova:

• FSB-ul rus susține că a reținut doi spioni moldoveni. Conform autorităților ruse, cei doi bărbați ar fi agenți ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Moldovei și și-ar fi „recunoscut vina”. Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a calificat acuzațiile drept „nefondate și speculative” și a semnalat că Rusia blochează accesul consular la cei reținuți. Experți consultați de Ziarul de Gardă pun la îndoială că cei doi ar fi fost agenți SIS și speculează că aceștia ar fi victime colaterale într-un joc orchestrat de Kremlin. MAE reiterează avertismentul de călătorie în Rusia, din cauza riscului de rețineri arbitrare.

• Poliția avertizează cetățenii să nu folosească aplicația „Taito”. Rețeaua lui Ilan Șor le-ar cere oamenilor, prin această aplicație nouă de comunicare în grup, să furnizeze date personale pentru a le fi deschise conturi bancare la PSB – o bancă rusească aflată sub sancțiuni. Poliția avertizează că oferirea datelor personale și acceptarea de bani în schimbul votului constituie infracțiuni grave. Informațiile despre aplicație au fost obținute în timpul perchezițiilor din regiunile în care activează rețeaua Șor.

• Adrian Culai, condamnat pentru finanțarea ilegală a unui partid politic. Procuratura l-a găsit vinovat în cadrul schemei cunoscute local drept „Arina 007”. Ilan Șor i-a propus Arinei Spătaru să creeze un partid pro-european, finanțat de el, dar controlat din umbră. Spătaru a colaborat cu procurorii și a devenit martor sub acoperire, ceea ce a dus la arestarea și, ulterior, fuga a doi deputați. Șor i-ar fi instruit pe Mihai Bagas și Adrian Culai să se alăture Arinei Spătaru în acest proiect, iar Adrian Culai a devenit secretarul partidului ALDE. Culai a pledat vinovat pentru că a acceptat 452.700 de dolari de la Șor în acest scop. A fost condamnat la patru ani de închisoare, pedeapsă care a fost suspendată, cu condiția unei conduite bune pe durata unei perioade de probă de un an. De asemenea, a fost amendat cu 200.000 de lei și i s-a interzis să activeze în domeniul contabilității sau finanțelor timp de șapte ani. Arina Spătaru a protestat vehement împotriva acestei condamnări, intrând temporar în greva foamei în luna mai, susținând că Culai a fost martor colaborator în ancheta sub acoperire. Procurorii nu au făcut publice condițiile convenite cu Culai și alți martori colaboratori în acest dosar.

• Procurorii cer 9 ani de închisoare pentru bașcana Evghenia Guțul. Procesul s-a încheiat pe 3 iulie, Guțul și co-inculpata sa, Svetlana Popan, pledând nevinovat. Judecătorii vor analiza acum probele și argumentele prezentate și au anunțat că sentința va fi pronunțată pe 4 august. Igor Dodon a apărat-o public pe Guțul, afirmând că procesul este o încercare a Maiei Sandu de a „batjocori în mod deschis mama a doi copii mici”. El a acuzat guvernul de persecuție politică, fără a aborda însă fondul acuzațiilor – finanțarea ilegală a partidului Șor. Igor Dodon este el însuși judecat într-un dosar care avansează lent prin instanțe, privind presupusa acceptare a unei pungi pline cu bani de la Plahotniuc. Guțul a declarat public că poliția a sporit securitatea în fața apartamentului ei, unde se află în arest la domiciliu. Ea susține că aceasta ar fi o formă de „hărțuire”, deși cel mai probabil măsura are scopul de a preveni o eventuală fugă înainte de pronunțarea sentinței – situație devenită frecventă în cazurile legate de rețeaua Șor.

Actualizări politice

Iată o sinteză a celor mai importante subiecte politice ale săptămânii:

• „PAS, spune adio.” Irina Vlah, fosta bașcană și actuala lideră a Partidului „Inima Moldovei”, a înregistrat un videoclip rap în care îndeamnă alegătorii să spună adio PAS. Dacă scopul a fost să atragă atenția… a reușit cu brio. Interpretarea ei stângace și inconfortabilă (pentru toată lumea) a fost întâmpinată în mare parte cu ironii în mediul online, dar a devenit subiectul principal de discuție pentru câteva zile.

• Moldova marchează 35 de ani de la „Declarația de Suveranitate”. Pe 23 iunie 1990, Sovietul Suprem al RSS Moldovenești a declarat supremația autorității sale asupra Sovietului Suprem al URSS. Declarația formală de independență a venit mai târziu, pe 27 august 1991, însă această declarație timpurie a reprezentat un pas esențial pe drumul spre independență. Președinta Maia Sandu, premierul Dorin Recean, președintele Parlamentului Igor Grosu și alți lideri ai PAS au condus un marș al suveranității cu circa 10.000 de persoane pentru a comemora aniversarea. În fața mulțimii, președinta Sandu a declarat:

„Suveranitatea nu este un slogan, ci muncă zilnică. Cei care astăzi par să-și graveze cuvântul «suveranitate» pe frunte, de fapt luptă pentru a supune din nou Moldova unui stat străin, unui imperiu care aduce doar distrugere și dezastru.”

• Opoziția pro-rusă organizează un protest de Ziua Suveranității. Partidele Socialiștilor și Comuniștilor, alături de Vasile Tarlev și „pro-europeana” Irina Vlah, au organizat un protest cu ocazia aniversării. Aceștia au prezentat „suveranitatea” Moldovei ca fiind amenințată de UE și NATO, iar Igor Dodon a anunțat că, după alegeri, prima vizită a noului premier trebuie să fie în Rusia. Nici Irina Vlah, nici Igor Dodon nu au exclus o posibilă coaliție de stânga la viitoarele alegeri.

• Comisia Electorală Centrală (CEC) a înregistrat oficial Blocul Alternativa pentru alegerile din septembrie. Blocul a fost primul care și-a depus actele și a fost acceptat oficial în cursă.

Crimă, corupție și reforma justiției

Iată cele mai importante știri ale săptămânii legate de justiție în Republica Moldova:

• Scandalul din cadrul Uniunii Avocaților din Moldova pune în pericol reforma justiției. În cadrul reformei justiției inițiate de guvern, trei membri „laici” (adică nejudecători) au fost adăugați în componența Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), organul de autoadministrare al judecătorilor. Potrivit unei scrisori semnate de toți cei trei membri și adresate Consiliului Barourilor din Europa (CCBE), aceștia au fost supuși unor atacuri. O „politiciană de opoziție”, identificată ulterior ca Victoria Furtună din Partidul Șor, i-a reclamat la Uniunea Avocaților, invocând o presupusă „incompatibilitate”. Plângerea susținea că cei trei membri ai CSM ar trebui să fie suspendați din activitatea de avocați, cât timp fac parte din Consiliu, – deci să fie excluși din profesie. Acest lucru contravine legii, care prevede clar participarea avocaților în procesul de reformă, cu reguli stricte privind conflictul de interese. Plângerea a fost examinată de Uniunea Avocaților în mai puțin de trei zile, fără ca avocații vizați să fie notificați sau să li se ofere dreptul la apărare. Uniunea a decis inițierea acțiunii disciplinare – decizie care a fost ciudat de prompt salutată online de Furtună, înainte ca aceasta să fie făcută publică oficial.

• Extrădarea lui Veaceslav Platon în Moldova urmează a fi decisă în noiembrie. O instanță din Londra a stabilit audierile pentru perioada 24–28 noiembrie. Până atunci, Platon rămâne în arest, fiind refuzat de eliberare pe cauțiune, din cauza resurselor financiare considerabile și a argumentelor acuzării că ar reprezenta un risc de fugă. Procurorii moldoveni sunt încrezători că extrădarea va fi aprobată, Platon fiind vizat în dosarul de spălare de bani cunoscut ca „Laundromatul rusesc”. Avocații săi susțin că acesta este un disident politic care cere azil în Marea Britanie.

• Numirea lui Sergiu Litvinenco, co-fondator PAS și fost ministru al Justiției, la Curtea Constituțională, stârnește critici. Opoziția acuză că PAS „umple” Curtea cu propriii oameni, iar ONG-urile și societatea civilă acuză guvernarea de lipsă de transparență. Într-o scrisoare deschisă, mai multe organizații civice importante au cerut organizarea unui concurs public bazat pe merit. Potrivit legii, două funcții în CC sunt numite de guvern, două de parlament și două de CSM, în urma unui concurs public. Reprezentanții guvernului au răspuns că acționează legal și că desemnarea magistratului ține de prerogativele lor. Juristul Alexandru Bot de la Watchdog a confirmat legalitatea procedurii, menționând că momentul oportun pentru contestarea mecanismului era atunci când s-a votat reforma CC în 2020.

Cele mai importante știri economice ale săptămânii

• PIB-ul Moldovei continuă să scadă – cu 1,2% în primul trimestru din 2025. Ministra Economiei, Doina Nistor, a explicat că cel mai mare impact provine din scăderea exportului de bunuri, cauzată parțial de seceta de anul trecut, dar și de o criză mai amplă în industria auto europeană. Comenzile pentru piese produse în fabricile din Moldova au scăzut, pe fondul incertitudinilor crescânde. Ea a declarat:

  „Ne aflăm într-o situație complet instabilă nu doar în Moldova, ci și în întreaga lume. Multe incertitudini, conflicte armate, războaie tarifare – toate acestea afectează, desigur, situația economică din țara noastră.”

• Dobânzile la programul Prima Casă au crescut de la 1 iulie. Dacă anterior media dobânzilor era în jur de 7%, acum ele ajung la aproximativ 9%, creșterea fiind determinată de inflație. Dobânzile în cadrul acestui program guvernamental subvenționat sunt recalculate o dată la șase luni, iar experții menționează o posibilă scădere a inflației în a doua jumătate a anului, ceea ce ar putea duce și la o reducere a dobânzilor. Extinderea programului Prima Casă de anul trecut a contribuit la o creștere bruscă a prețurilor imobiliare – cu 35% într-un an. Experții prognozează acum o reducere a prețurilor locuințelor cu 5–10% până la sfârșitul anului, determinată de dobânzile mai mari.

• Parlamentul a adoptat în primă lectură o nouă „lege a freelancerilor”. Proiectul prevede o înregistrare simplificată și gratuită pentru persoanele care desfășoară activități independente. Se propune o taxă unică de 15%, care să acopere contribuțiile sociale, impozitul pe venit și asigurarea medicală. Veniturile obținute în acest regim ar fi plafonate la 1,2 milioane de lei anual, peste care freelancerii ar trebui, cel mai probabil, să-și deschidă societăți cu răspundere limitată (SRL). Am scris încă din 2023 despre importanța acestei reforme și despre eforturile mai largi de a raționaliza sistemul de ocupare a forței de muncă – articolul poate fi citit aici:

Moldova Matters

Explainer: Salaries, Taxes and Migration

Disclaimer / Author’s Note: This article will is part of a series of economics and reform focused pieces that we’ll be running over the next 2 months. In this series we’re going to take a look at various aspects of the Moldovan economy to better understand why things are as they are and what important reforms are needed. I’m writing these articles based…

Read more

2 years ago · 5 likes · David Smith

Poți citi mai multe despre istoria Moldova Matters aici.

Deși majoritatea abonaților la newsletterul Moldova Matters se află în afara țării — răspândiți prin capitalele Europei sau în Statele Unite — un număr tot mai mare de cititori moldoveni mi-au scris pentru a-mi spune că găsesc newsletterul util. Pentru o țară atât de mică, Moldova este complexă, iar fluxul de informații este adesea copleșitor. Produsul principal al acestui newsletter este Recapitularea săptămânală – un rezumat al celor mai importante știri din ultimele șapte zile, însoțit de context și explicații, care îi ajută pe cititori să rămână informați fără să fie nevoiți să citească zeci de articole zilnic (asta e treaba mea).

Tocmai de aceea lansăm acum Moldova Matters și în limba română – o versiune adaptată a newsletterului deja existent. Sper ca, în timp, această versiune să crească, să atragă noi voci și să se alăture echipei de autori care au contribuit la Moldova Matters de-a lungul anilor.

Dar dacă acest lucru se va întâmpla sau nu depinde de voi. Moldova Matters nu are finanțare din granturi sau sponsorizări majore. Ceea ce avem sunt cititorii și abonații – oameni ca tine. Majoritatea conținutului este gratuit, dar avem și abonați plătitori, care aleg să contribuie pentru valoarea pe care o primesc din munca noastră. Așadar, dacă acest proiect te interesează, te invit să te abonezi gratuit chiar acum și să îl recomanzi prietenilor tăi.

Subscribe now

Cum va funcționa această versiune?

Cei dintre voi care mă cunosc probabil se întreabă cum o să fie scrise toate aceste materiale – mai exact, știți că nu vorbesc și nu scriu suficient de bine în limba română ca să pot face asta singur. Și aveți dreptate. Deși inteligența artificială a avansat semnificativ în traduceri, în jurnalism acuratețea contează prea mult pentru a ne baza exclusiv pe ChatGPT.

Așa că am decis să aducem un nou membru în echipa Moldova Matters – Diana Guja va fi editoarea versiunii în limba română a newsletterului. Diana are o experiență solidă în jurnalism: a fost producătoare TV, editorialistă și Community Manager la AGORA. Ea va coordona conținutul în limba română, iar eu sunt extrem de bucuros că a acceptat să se alăture echipei.

De ce acum?

În ultimii patru ani, m-am gândit de multe ori să lansez o versiune în limba română, dar mereu a existat ceva care m-a ținut pe loc. Acesta nu este singurul meu job, iar să urmăresc fluxul intens de știri într-o singură limbă a fost deja suficient de dificil.

Dar trăim vremuri istorice, iar anul 2025 va fi unul critic pentru Moldova. Am avut norocul să numesc această țară „acasă” în ultimii 13 ani, și chiar dacă s-au întâmplat multe în tot acest timp — ceea ce urmează pare cu adevărat diferit.

De aceea, acum este momentul potrivit să extindem echipa și să contribuim, așa cum putem, la diseminarea unor informații relevante, bine explicate și corect contextualizate.

În Moldova există deja surse excelente de presă independentă care fac o muncă esențială. Acest newsletter nu își propune să le înlocuiască, ci să le completeze.

Toate articolele noastre vor conține linkuri către materiale mai ample, pentru cei care doresc să aprofundeze temele abordate.

Rolul nostru este să oferim context și selecție: să adunăm cele mai relevante știri ale săptămânii și să le trimitem direct în inboxul tău. În prezent, cititori din 49 de state americane și din 91 de țări urmăresc Moldova Matters în limba engleză. Sper ca, în timp, împreună cu Diana să câștigăm aceeași încredere și în versiunea în limba română — și ca munca noastră să îți fie de folos în navigarea prin aceste vremuri nebune.

Cu sinceritate,

David Smith
Autor / Editor la Moldova Matters (A fost citat de The Washington Post, Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), Radio Europa Liberă Moldova (RFE/RL), Open Democracy Russia, United States Institute of Peace și Emerging Europe)
Fost voluntar Peace Corps în Moldova și Kazahstan

Subscribe now